Tratat de drepturile omului

Această lucrare reflectă preocupările autorilor la nivel academic, al cercetării și publicistic derulate de-a lungul anilor cu intenția declarată de a contribui, inclusiv pe această cale, la facilitarea structurării și dezvoltării în societatea proprie, dar și spațiul european a unei dezirabile și reale culturi a drepturilor omului.

Pe de altă parte, într-o perioadă puternic turbionară la nivel internațional ce ridică întrebări cu privire la individ și raportul său cu societatea și ambitusul drepturilor și libertaților sale în calitate de membru al acesteia, s-a constatat că există o ofertă puțin generoasă de lucrări mai complexe, de genul celei de față, la nivel internațional și autohton, care să aducă informații cât mai ample și să încerce să aducă clarificări și răspunsuri, uneori chiar și dileme suplimentare pe principiul clasic conform căruia îndoiala profită cunoașterii.

Realitatea politică și social-economică complexă din ultimii ani, ce-și pune în evident amprenta asupra conținutului și concretizării drepturilor și libertaților fundamentale ale omului la toate nivelurile, generează necesitatea unei re-întemeieri structurale a acestora din punctul de vedere al principiilor și valorilor fundamentale ce stau la baza sistemului normativ structurat la nivel internațional.

Am structurat acest demers științific pentru a asigura o prezentare cât mai completă a problematicii specifice, astfel încât să ne raportăm la diversele abordări teoretice-conceptuale, cât și să prezentăm informații cât mai complete și mai sistematizate cu privire la conținutul actual al dreptului internațional al drepturilor omului.

Astfel, am inclus un prim Titlu prin care propunem o Teorie a drepturilor omului, aspect mai puțin dezvoltat de literatura de specialitate autohtonă. De altfel, construirea unui cadru teoretic care să acomodeze particularitațile științifice ale domeniului drepturilor omului este o cerință substanțială în absența căreia protecția efectivă a drepturilor omului ar rămâne un demers lipsit de obiect.

Dacă nevoia elaborării unui construct teoretic al drepturilor omului nu poate fi tăgăduită, găsirea unei viziuni de lucru susceptibilă de a integra particularitațile domeniului drepturilor omului într-o variantă logică, care să dea concretețe vocației teoretice a drepturilor omului reprezintă primul pas în funcție de care urmează dezvoltarea epistemologică. În studierea drepturilor omului devine evidentă o formă a dualismului ontologic care este plasată, în mod alternativ, fie într-un context de certitudine, fie într-o ipostază a posibilitații de ființare în funcție de viziunea de ansamblu promovată înlăuntrul teoriei.

Pornind de la un element axiomatic pentru teoria drepturilor omului- faptul că aceasta operează cu drepturi care incumbă individul și existența sa în societate, unele părți componente alte teoretizării asupra drepturilor omului sunt implicite: (1) explicitarea noțiunii de drepturi ale omului și identificarea diferențelor specifice înlăuntrul domeniului de studiu: spre exemplu, delimitarea conceptuală clară în triada valori-drepturi-libertați; (2) caracterizarea drepturilor omului urmărind cadrul principial aplicabil acestora; (3) identificarea titularului dreptului și a conduitei corelative dreptului deținut; (4) impunerea unui modus operandi corespondent drepturilor omului prin stabilirea următoarelor: forma de exercitare, limitări, restricționari, derogări ale exercitării drepturilor omului; (5) identificarea purtătorilor de obligații vizavi de realizarea efectivă a drepturilor omului și clarificarea problematicii sancționarii unor categorii de drepturi.

Cunoașterea epistemologică este primul pas în implementarea efectivă a drepturilor omului: în condițiile în care drepturilor omului li se reproșează lipsa de universalitate, tendințele hegemonice de manifestare și condiționarile relative la cultură, asigurarea aplicării drepturilor omului este posibilă doar dacă, în prealabil, domeniul drepturilor omului parcurge un efort de clarificare conceptuală.

În baza acestor idei-cadru, am decelat valorile umaniste fundamentale, principiile fundamentale, precum și metodele științifice specifice prin care obiectul științific al materiei drepturilor omului a fost asimilat de titularii acestora, ca drepturi, libertăți dar și responsabilități directe.

Titlul II, dedicat sistemelor internaționale de protecție a drepturilor omului, și anume Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei și Uniunea Europei (celelalte sisteme ce acționează la nivel internațional sunt prezentate într-un capitol special al Titlului I), conține informațiile selectate, sistematizate și actualizate ce au făcut obiectul lucrării noastre „Tratat de drept social internațional și european” apărut în anul 2019. Convingerea noastră exprimată cu acel prilej, conform căreia abordarea socială este o condiție indispensabilă a succesului ideii europene și a fiecărui stat membru, cu atât mai mult cu cât contemporaneitatea confruntă lumea la nivel global cu provocări fundamentale a căror rezolvare solicită luarea în considerare tocmai a acestor aspecte, își păstrează neștirbita actualitatea.

Pentru a augmenta caracterul de instrument de lucru, dar și de a contribui la clarificarea unor aspecte Titlul III al lucrării vizează analiza suplimentară a unor drepturi care prin impactul lor în societate, modul de reglementare, cel de interpretare precum și cel implementare au suscitat opinii și dezbateri importante în rândul teoreticienilor și practicienilor specializați în problematica drepturilor și libertaților fundamentale, cum ar fi: accesul la justiție, condiția femeii, drepturile sexuale și reproductive, prostituția și traficul de ființe umane, protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la educație, corupția ș.a.

Aflate în continuă evoluție, drepturile omului în contemporaneitate chestionează asupra unor perspective uneori tulburătoare cu privire la titularii acestora sau la extinderea în noi spații și suporturi de manifestare. În acest sens, Titlul IV propune analiza drepturilor omului raportate la drepturile roboților, drepturile animalelor, drepturile în spațiul cosmic sau cu privire la implicațiile folosirii criptomonedelor.

Astfel, întemeiate conceptual, ideologic și filosofic, drepturile omului, în formele structurate de dreptul internațional, constituie, mai ales în perioada complexă pe care o traversăm la nivel global, din punct de vedere social, economic și politic, o șansă ce nu trebuie pierdută a subzistenței și progresului societății omenești.

Dat fiind că această lucrare are, așa cum precizăm, un caracter singular în literatura de specialitate autohtonă, iar la nivel internațional există un număr limitat de titluri din această categorie, suntem deschiși oricăror sugestii ulterioare de ameliorare și de adâncire a conținutului noțional și informațional al acestui Tratat.