Regele care a refuzat să moară

Scris în secret pentru a nu incita critici cu privire la descoperirile sale controversate, acest roman al regretatului Zecharia Sitchin aduce la viață temele-cheie din bestseller-ul său “A douăsprezecea planetă” (The 12th Planet).

Povestea începe la Londra, odată cu Astra care sosește la deschiderea noii expoziții despre Ghilgameș, la Muzeul Britanic. Aici întâlnește un personaj atrăgător care știe despre ea secrete pe care niciun străin nu ar trebui să le cunoască, dar știe și de unde are neobișnuită cicatrice de pe mână. Ducând-o la el acasă, îi dezvăluie că este descendentă a zeiței Iștar, iar că el este încarnarea din zilele noastre a eroului Ghilgameș, în căutarea obținerii vieții veșnice pe care Iștar i-a interzis-o cu mult timp în urmă. Repunand în discuție ritualul lor sexual sacru, vechi de eoni, se trezesc transportați înapoi în Sumer, că Ghilgameș și Iștar, el reușind în sfârșit să continue căutarea nemuririi.

Însă, deși Ghilgameș își îndeplinește îndatoririle sacre față de Iștar, ceva se întâmplă, iar Oracolul lui Anu nu-i mai da binecuvântarea să pentru a fi rege. Urmând îndemnul mamei sale, zeița Anunnaki Ninsun — de unde își trage parțial esența divină Ghilgameș fuge din cetate către zonă interzisă a Anunnaki, în căutarea unei modalități de a ajunge pe planetă Nibiru și la viață veșnică. Pornește în călătorie alături de Ghilgameș și de tovarășul sau nemuritor, Enkidu. În încercarea de a scăpa sorții enunțate de oracol, descoperă Tablă Destinului menit lui Iștar, luptă împotrivă oștirilor lui Marduk și zădărnicește intrigile țesute de marele preot Enkullab, fratele vitreg al lui Ghilgameș, care vrea pentru el coroană lui Ghilgameș.

Repovestind Epopeea lui Ghilgameș, în contextul cercetărilor și al descoperirilor sale despre Anunnaki, Zecharia Sitchin împletește în poveste ceremonii antice, trădări accidentale, zei și oameni, călătorii interplanetare și o neîncetată căutare a nemuririi ce se întinde pe mii de ani.