Descriere produs
O confesiune emoționantă și curajoasă despre ce înseamnă să descoperi că ai cancer și să-i supraviețuiești. De la reacțiile prietenilor, ale membrilor familiei și ale partenerei de viață până la gândurile, frământările și speranțele proprii, cartea lui Kónya Zoltán este o mărturie cât se poate de palpabilă despre ce înseamnă boala și despre cum ne poate ea uni, ba chiar întări. Înfruntarea ei nu este o luptă oarecare, însă aliații sunt mulți, cu atât mai mulți cu cât dușmanul e mai puternic. Iar dincolo de sprijinul apropiaților și al medicilor, ajutorul cel mai mare vine tocmai din interior, prin propria credință.
Detalii produs
Autor: Kónya Zoltán
Titlu original: Az alagút vége. Feljegyzések egy végbélrákról
ISBN: 978-606-44-1625-4
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 192
Limbă: Română
Dimensiuni: 13x20 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Curtea Veche
Teme: prietenie, supraviețuire, umor
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Biografii, memorialistică, publicistică și eseuri >> Cărți Memorii și jurnale
Speciale >> Cărți în curs de apariție
Speciale >> Noutățile momentului
Opinii editoriale
„Un text cu o muzică melancolică, scris cu discretă sinceritate și cu o erudiție aparte. Adevărul privit în față, fără menajamente și autoamăgiri.”
Péter Demény„Să nu ne înșele termenii medicali cu care personajul-autor se referă atât de des la propriul corp: aceste Însemnări despre un cancer rectal nu sunt nicidecum opera unui medic, ci strădania unui scriitor abil de a se distanța, măcar prin cuvânt, dacă altfel nu, de trupul care peste noapte i-a devenit dușman.”
Alexandru M. Călin„Trebuie să recunosc că nu am citit ușor cartea. Am tot revenit asupra unor pasaje, dar nu pentru că n-aș fi înțeles textul, ci pentru că simțeam nevoia să-l recitesc, să pătrund sensuri, iar uneori, de fapt deseori, să-mi dau voie să mă emoționez, să râd sau să plâng…”
Liliana Bîrle„O lectură în care m-am regăsit și datorită căreia am devenit mai bogată sufletește și – aș vrea să cred – mai înțeleaptă.”
Cosmina Stan„O experiență care m-a îmbogățit: am plâns, am râs și am așteptat cu nerăbdare deznodământul, ca să pot răsufla ușurată…”
Simona Scumpia„Cartea lui Kónya Zoltán e scrisă foarte personal, însă evită ambele posibile capcane de care mă temeam. Nu e nici apăsătoare, dar nici prea „spirituală“, simți că te poți identifica cu cele scrise, care nu sunt străine de ce ai putea trăi la rândul tău și nu oferă nimic magic, prea îndepărtat de realitate pentru a fi util.”
Lavinia Olău Dobre