Psihologia influenței sociale și a schimbării de atitudine

      Influența socială este prezentă peste tot. Funcționează oriunde, oricând. Pentru a funcționa în cel mai eficient mod în lumea în care trăim, e bine să știm cum și când să folosim influența socială, să fim în stare să recunoaștem când cineva încearcă să ne convingă de ceva și să înțelegem când să acceptăm sau să respingem tentativele altor persoane de a ne persuada. În volumul de față, autorii abordează în mod integrat o gamă largă de studii, teorii și aplicații practice din domeniul influenței sociale, acoperind toate subiectele principale din această sferă, printre care persuasiunea, complianța, conformismul, obediența, disonanța și autoatribuirea, condiționarea și învățarea socială, relația dintre atitudine și comportament, implicarea atitudinală, prejudecățile, comunicarea nonverbală și chiar influența subliminală. Teoriile psihologiei sociale sunt prezentate într-un stil antrenant și sunt ilustrate cu experimente și cercetări de teren descrise în detaliu, cu aplicații și exemple din viața cotidiană, astfel încât această carte să fie atât utilă în studierea influenței sociale, cât și agreabilă ca lectură.

Prin ce se caracterizau abilitățile retorice ale lui Martin Luther King, care l-au făcut să se remarce ca un extraordinar comunicator? Desigur, Martin Luther King a fost un vorbitor dinamic, care-și găsea cuvintele cu ușurință, un predicator experimentat care a adus în fața publicului larg o cadență extraordinară și un puternic apel la sentimente. King reușea să transmită publicului “energia” nonverbală adecvată. Expresiile sale faciale și tonalitățile speciale ale vocii sale – indicând furia, compasiunea, bucuria – se potriveau cu lucrurile pe care le spunea. Ascultându-l sau privindu-l, nu aveai niciodată sentimentul că vorbitorul ar fi nesincer sau neimplicat. Din contră, vedeai un om total dedicat unui ideal, înflăcărat de o viziune a modului în care societatea s-ar putea schimba în mai bine.

Bill simte că va fi și el “de gașcă” dacă fumează marijuana, iar prietenii lui îi dau asigurări că va fi un lucru atât plăcut, cât și fără riscuri. Dovezile arată că influența colegilor și prietenilor este motivul cel mai important pentru începerea consumului de marijuana. Dar oare va continua Bill să fumeze marijuana? Probabil că da. Un studiu în care a fost urmărită evoluția a mai mult de 600 de tineri din sudul Californiei pe o durată de opt ani, din școala gimnazială până când au împlinit 20 de ani, a arătat stabilitatea consumului de droguri. Cel mai bun predictor al consumului de droguri după liceu a fost dacă persoana a consumat droguri sau nu în perioada liceului.