Devenită mare putere europeană în urma victoriei obținute în Bătălia de la Poltava (1709) asupra lui Carol al XII-lea al Suediei, Rusia nu a încetat niciodată să urmărească obiectivul expansiunii sale spre vest și sud-vest, țintind în mod special Europa Centrală, Balcanii, Dardanelele și țărmurile Mării Adriatice.
Chiar dacă istoricii consideră așa-zisul Testament al lui Petru cel Mare (1725) un fals menit să servească propaganda adversarilor săi, activitate intensificată în timpul Războiului Crimeei (1854–1856), ideile ce i-au fost atribuite apocrif în acest text se regăsesc în mod tulburător în acțiunile ulterioare ale Imperiului Țarist, ale Uniunii Sovietice și ale Federației Ruse.
Indiferent de orientarea regimurilor de la Kremlin din ultimele trei secole, Rusia a ajuns statul cu cea mai mare suprafață din lume și cu cele mai multe seminții subjugate. Nu a ezitat niciodată să-și extindă dominația în toate direcțiile, inclusiv mult dincolo de Urali, în Siberia și în Asia Centrală, ajungând până la țărmul Pacificului, ba chiar și pe continentul nord-american, acolo unde doar lipsa de viziune politică pe termen lung a făcut-o să vândă Alaska Statelor Unite în 1867 pentru numai 7,2 milioane de dolari.
Deși, adesea, aliate ale puterii moscovite, Principatele Române au simțit de mai multe ori pe pielea lor efectele acestei atitudini imperialiste, începând cu anexarea Basarabiei din 1812 și ajungând până la feluritele modificări ale granițelor din secolul XX, dublate și de teroarea politică a Ciumei Roșii în perioada comunistă și nu numai...
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota