O distribuție pe cât de pestriță, pe atât de impresionantă: JFK, Thomas Jefferson, „Jumbo” Lyndon Johnson, Bill Clinton, Monica Lewinski, Donald Trump, Berlusconi, „Calache”, Hitler, Baby Lindbergh, Sacco și Vanzetti, soții Rosenberg, McCarthy, Patty Hearst, Watergate, Jeffrey Epstein, Iușcenko, Prigojin, Navalnîi, Ponzi, Bernie Maddof, Caritas & Co., Banca Vaticanului, Rasputin, Troțki, Martin Luther King, Malcolm X, Aldo Moro, Indira Gandhi, Willy Brandt, Bokassa, Winnie Mandela & Graca Machel, „umbrela bulgărească”, Lady Di, Obama, Reptilienii, Oscar Wilde, Chaplin, Marilyn Monroe, Greta Garbo, Marlene Dietrich, Elvis, Sharon Tate, Roman Polanski, Versace, Michael Jackson, Freddy Mercury, Liz Taylor, Harvey Weinstein, O.J. Simpson, Luis Figo, Hagi, Iolanda Balaș, Imane Khelif, Oscar Pistorius, Bela Karolyi, Nadia Comaneci, Cantona, Zidane, Dobrin, Barbu Catargiu, Gheorghe Bibescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Nicolae și Elena Ceaușescu, Dej, Eugen Barbu, generalul Milea, Mihaila Cofar, Omar Hayssam, Adrian Năstase, Gagarin, Mata Hari, Coco Chanel, „Monstrul din Caracal”. Ba chiar și Babasha!
Un „scandal” poate fi definit în linii mari ca fiind suma „reacțiilor sociale de indignare, furie sau surpriză, atunci când acuzații sau zvonuri circulă cu privire la una sau mai multe persoane care sunt percepute că ar fi încălcat într-un fel o normă socială”. Aceste reacții sunt de obicei zgomotoase și pot fi conflictuale și au adesea efecte negative asupra statutului și credibilității persoanelor sau organizațiilor implicate. Chiar dacă, uneori, acuzațiile se dovedesc a fi false și părtinitoare, pot rămâne serioase urme de îndoială, potrivit principiului că „niciodată nu iese fum fără foc”.
În vremurile contemporane, expunerea unei situații scandaloase este făcută de canalele mediatice (în special presa, televiziune sau internet, ori toate acestea combinate strategic), care au capacitatea de a răspândi știrile despre un scandal la o anvergură exponențial mai mare decât pe vremuri.
Nu trebuie ignorat nici faptul că interesul public a încurajat multe cazuri de scandaluri fabricate. Posibilitatea unui scandal a creat întotdeauna „o tensiune între eforturile societății de a dezvălui faptele rele și dorința acesteia de a le acoperi, iar actul de a acoperi (sau chiar de a dezvălui) o situație litigioasă poate deveni un scandal în sine”…
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota