TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Caverne de tăcere 978-606-797-124-8
Caverne de tăcere

Caverne de tăcere

de Armando Valladares

  • Transport gratuit la comenzile de peste 120 de lei
  • Retur posibil: 365 zile
  • Data estimată de livrare: 20.10.2021
  • Ambalare gratuită a cadoului
 

Descriere produs

Carte recomandată de Revista Sinteza

Poemul Cea mai bună cerneală a fost scris cu sângele autorului, folosind o aşchie de lemn, în aprilie 1981, în celula sa din închisoarea Combinado del Este din Havana:

Mi-au luat totul
condeiele
creioanele
cerneala
pentru că nu voiau
să scriu
şi m-au scufundat
în această celulă de pedeapsă
dar nici aşa nu mi-au înecat răzvrătirea.
Mi-au luat totul –
pentru că îmi rămânea oricum surâsul
şi orgoliul de-a mă simţi un om liber
şi în inima mea o grădină
etern înflorită.
Mi-au luat totul
condeiele,
creioanele
dar mi-a rămas cerneala vieţii
– propriul meu sânge –
şi cu acesta scriu totuşi versuri.

extinde
 

Detalii produs

Autor: Armando Valladares

Traducător: Alice Valeria Micu

Prefaţator: Imelda Chinţa

Data apariției: aprilie 2018

ISBN: 978-606-797-124-8

Copertă: Paperback brosat

Număr pagini: 94

Dimensiuni: 13x20 cm

Editura: Școala Ardeleană

Pagini: 94

Limba: Română

Hârtie: 80g/m

 
Toate categoriile:
Ficțiune/ Literatură >> Literatură contemporană
Ficțiune/ Literatură >> Literatură universală
Ficțiune/ Literatură >> Poezie
Speciale >> Catalog Cartepedia
 
Cuvinte cheie:
literatură universală, literatură contemporană, poezie, versuri
 

Recenzii

Romeo Aurelian Ilie Romeo Aurelian Ilie

,,În mare parte datorită figurii iconice a lui Ernesto Che Guevara, care a trecut drept un erou eliberator, comunismul din Cuba a fost de multe ori asimilat cu libertatea și prosperitatea......“

citește mai mult
 

Opinii editoriale

„Chiar dacă trupul meu se afla în puşcărie şi era torturat, sufletul meu era liber şi înflorit. Gardienii mi-au luat totul, dar nu mi-au putut răpi conştiinţa, nici credinţa.
Chiar şi atunci când nu aveam nimic, absolut fiecare deţineam cheia către conştiinţa noastră, cheia castelului personal. În semn de respect pentru asta, fiecare din noi se gândea că, deşi cei mai mulţi nu aveam pe pământ un castel, nici măcar o casă, eram, fiecare din noi, mai bogaţi decât un rege ori o regină.”

Armando Valladares

„Ingeniozitatea acestui spirit comba­tant nu cunoaşte limite. Confiscându‑i‑se creionul şi hârtia, reuşeşte să salveze de la percheziţie o lamă de ras cu care taie din scaunul său cu rotile o bucăţică de lemn pe care o ascute. Făcându‑şi o tăietură în deget şi storcând picături de sânge, obţine astfel peniţă şi cerneală. Poemul se naşte dintr‑o hemografie a suferinţei, izvorât din propriul trup, învingând încă o dată un sistem incoerent care nu a reuşit să reducă individul la tăcere.”

Imelda Chinţa
Armando Valladares
autor

Armando Valladares (n. 30 mai 1937) este pictor, poet şi scriitor, dar cel mai...

vezi autor