Suflet de spion

Seria Octogon 104

... primele raze de lumină mă fac să tresar şi să deschid ochii. După câteva ore de amor, am adormit ca un copil, lângă trupul pietros al Nari tei. O aud în baie, fredonând o melodie băştinaşă.
Probabil, se găteşte pentru ziua ce urmează, l-ar sta mai bine dacă nu s-ar machia, lucru pe care mă decid să i-l spun la prima ocazie favorabilă. Sar din pat, fac câteva mişcări de înviorare şi comand un mic dejun în cameră, prin telefon. Fata mă aude vorbind şi iese din baie, să mă salute.
E îmbrăcată în blugi, dar cu bustul goL Are sâni mici, puternici, cu sfârcuri negricioase. Se lipeşte de mine ca o liană şi mă întreabă şăgalnic:
- Acum mă iubeşti?
- Eşti fantastică, o asigur eu. Pune ceva pe tine, căci vine micul dejun.
Intru în baie, mă spăl rapid, dar nu mă rad, să nu mă infectez de la numeroşii microbi din jur. Mă întorc în cameră şi o găsesc pe Narita în faţa micului dejun; mă aşteaptă cuminte ca o soţie hindusă. Gândul meu pare să ajungă la ea, căci mă întreabă:
- Ai o soţie?
- Nu am.
- Un bărbat atât de frumos şi puternic, neînsurat?
- Am fost însurat, dar mi-a murit soţia.
- Chiar e adevărat?
- Da, acesta este tristul adevăr...

CUPRINS:

Durere
Nemuritorul Zamolxe
Cu ce măsură aţi dat
E timpul să plăteşti, Varain!
Sfârşitul unui agent inamic
Pare un gentleman
Spre Bhutan
Fortăreaţa din Chomo Lhari
Suflet de spion

PARTEA A DOUA
I. Cine sunt globaliştii retrograzi?
II. România, victimă a globalizării retrograde
III. E timpul să ne ridicăm!