Maramureșul ca fenomen originar și cultura actuală

O floare cu cinci petale, ca vechi simbol heraldic sau de natură esoterică, este și așa-zisa rozetă a lui Bogdan Voevod întemeietorul Moldovei (aprox. 1307-1367). Este practic aceeași cu trandafirul rosacrucian, după Rene Guenon o stilizare a simbolului Crucii.

Această rozetă a lui Bogdan, de data asta cu opt petale, desigur cu semnificațiile ei esoterice și heraldice uitate, se află și în Biserica veche de lemn din Săliștea de Sus (Biserica Nistoreștilor), ridicată pe la anul 1650. Registrul picturii de pe pereți este despărțit de cel al bolții printr-un brâu de margarete, care sunt tot un simbol al bogdăneștilor, știut fiind că voievodul Bogdan a avut o fiică ce purta numele de botez Margareta, căreia în Moldova i se zicea Mușata și care este întemeietoarea dinastiei domnești a Mușatinilor. Margaretele pictate în biserica din Săliștea de Sus de către pictorul de origine poloneză Alexandru Ponehalschi pe la jumătatea secolului al XVIII-lea sunt reprezentate ca având un număr de opt petale.

Floarea cu opt petale este tot o reprezentare stilizată paleocreștină, bizantină a simbolului Crucii, zisă și steaua creștină, imaginea fiind obținută prin suprapunerea a două cruci cu brațele egale, o cruce fiind răsucită în raport cu cealaltă la 45 de grade. În bisericile mânăstirilor din nordul Moldovei construite pe vremea lui Ștefan cel Mare, steaua în opt colțuri constituie invariabil fundalul pe care este pictat pe cupolă Iisus Christos Pantocrator sau deasupra altarului Sfânta Fecioară Maria Theotokos, precum și Dumnezeu-Tatăl Cel Vechi de Zile.