Ucenicul soarelui

„„Poezia trebuie să fie ca o bombă în interiorul limbii”, spune Marko Pogačar. Explozia stilului său răsună prin poezia croată contemporană încă de la primul lui volum de poezie, publicat în 2006, când avea doar 22 de ani. Deși limbajul poetic al lui Pogačar cere un cititor atent și angajat, acesta va fi bogat răsplătit pentru efortul depus. Pe lângă imaginile plastice, pregnant metaforice, uneori chiar șocante, creațiile acestui poet viguros au întotdeauna și o dimensiune politică, aproape activistă: Pogačar nu cruță niciodată naționalismul, patriotismul ostentativ, catolicismul, ipocrizia, capitalismul în sine. Și chiar dacă este conștient că nu are luxul de a pierde contactul cu realitatea trivială și uneori brutală („asta aici e o poezie, toate cele de aici: afară se trăiește altfel./ se scutură covoarele, se coc ardeii, mamele omoară dumnezeul din copii”), poetul totuși nu va renunța niciodată la credința sa în puterea cuvântului: „ești poem, fitilul/ prin care lumea ia foc.””

Goran Čolakhodžić