Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris (1919-1920) în Parlamentul României întregite
de Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârnă
Descriere produs
Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders.
Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș.
Colaj copertă:
- Palatul Camerei Deputaților (în prezent, Palatul Patriarhiei)
- Hartă: G-ral Constantin Teodorescu & Prof. dr. Vasile Meruțiu, Institutul Grafic Albert Baer (Ed.), România Mare cu numirile românești ale tuturor localităților, 1919 (Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi)
„Și mai ales, d-lor, când realitatea vieții brute adeseori ne aduce ca să curmăm în pământul acesta, adeseori încărcat cu lucruri care ne apasă și ne dezgustă, e bine să ne folosim de astfel de momente solemne, pentru a ne ridica în sfere mai înalte, pentru a ne înălța în sufletul nostru și să luăm curaj, voință și îndemn nobil din pildele celor din trecut, pentru a merge și mai departe pe aceeași cărare spre veșnica mărire a neamului românesc.
Când examinăm acest tratat, nu trebuie să uităm că izvorul adevărat al unirii neamului românesc nu este acest tratat, izvorul adevărat al unirii neamului nostru este conștiința vie a neamului românesc și hotărârea sa suverană, iar acest tratat însemnează numai o recunoaștere internațională, întărirea în domeniul internațional a unei uniri și a unui stat puternic și, credem, veșnic existent, al României Mari izvorâte din viața nestrămutată a întregului neam.
Baza unirii noastre, baza României Mari, izvorul de drept al acestei înfăptuiri mărețe, încântătoare pentru noi, sunt hotărârile luate în Bucovina, în Basarabia și în Ardeal, expresie a voinței unitare a suveranității colective a întreg neamului românesc, exprimate în mod solemn în sesiunea trecută a Camerei, când s-au votat legile pentru unirea pentru veci a tuturor provinciilor către România Mumă.” - Deputatul IULIU MANIU în Parlamentul României întregite, 26 august 1920
Detalii produs
Autor: Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârnă
ISBN: 978-606-797-848-3
Copertă: Hardcover
Număr pagini: 404
Limbă: Română
Dimensiuni: 16x23 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Școala Ardeleană
Cărți Școlare
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Științe umaniste >> Cărți Istorie
Speciale >> Cărți literalmente cu greutate
Opinii editoriale
„Volumul istoricilor Gheorghe Sbârnă și Ion Calafeteanu despre ratificarea Tratatelor rezultate din Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) de către Parlamentul României (1920-1922) înfățișează, prin narativul documentelor, opțiunile diferitelor curente politice cărora aparțineau „Întregitorii”. Aceștia prezintă nu doar optimismul „botezului lumii celei noi”, ci și „puncte întunecoase” în conținutul Tratatelor care au încheiat Primul Război Mondial. Cei doi autori demonstrează că, pentru cetățenii României, procesul politic al ratificării Tratatelor de pace postbelice a însemnat, cum o spunea și Iuliu Maniu, o reafirmare a voinței românilor și a suveranității lor naționale, așa cum aceasta a fost exprimată și în Rezoluțiile de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, în 1918. Din vocile Generației Marii Uniri se poate auzi nu doar freamătul trecutului, ci și căutările drumurilor viitoare!”
Vasile Pușcaș