Teatru. Ultimul viorist, Statuile, Răsăritul și apusul unui nebun

Fin observator al naturii umane, Cosmin Andrei Tudor vine în fața dumneavoastră, a cititorilor care iubesc deopotrivă teatrul și lectura, cu trei piese magistrale.
Mărirea, decăderea, viciile umane, pasiunea, dragostea și ura se împletesc în piesele sale. Personajele sale sunt emblematice pentru societatea contemporană (și nu numai) și cu siguranță că fiecare cititor va recunoaște tiparele atent creionate de autor.

"Vioristul:
(Intră din dreapta. Trece de cerşetor şi se aşază în dreapta lui, la o distanţă de aproape un metru. Este îmbrăcat aproape la fel ca cerşetorul. Are barba lungă şi murdară. Capul dezgolit. La subsuoară cară o cutie de lemn.) Bună ziua!
Cerşetorul:
(privindu‑l curios) Bună ziua! Dacă zici dumneata… Aşa o fi!
Vioristul:
(Deschide cutia. Scoate vioara şi o ţine în mâini. Lasă cutia deschisă lângă el.) Aţi strâns ceva astăzi?
Cerşetorul:
(cu suspiciune) O monedă.
Vioristul:
Mai bine decât nimic.
Cerşetorul:
(curios) Dar ce‑i aia din poala dumitale?
Vioristul:
O pasăre. Ce să fie?"