Grădina de dincolo. Zoosophia: comentarii mitologice
de Andrei Oişteanu
Titlu apărut în colecția Seria de autor Andrei Oişteanu la Polirom
Descriere produs
Eseul Grădina de dincolo propune o interesantă interpretare a basmului Harap Alb că alegorie a inițierii. Eroul parcurge un drum spiritual, de perfecționare și purificare, în care trece prin mai multe trepte de inițiere – încercările la care e supus –, iar la final atinge starea de inițiat, reprezentată de încoronarea să și căsătoria cu față lui Roș Împărat.
Înzestrat cu puteri magice în mituri, religii sau superstiții, animalul apare într-o varietate de ipostaze: părinte mitic, zeu sau mesager al zeilor, spirit al vegetației etc. Deopotrivă eseu și mic dicționar, Zoosophia analizează tendința omului de a asocia unor animale concepte morale, filosofice și religioase, fie prin imaginarea unor ființe fantastice, fie prin exacerbarea calităților unor animale reale, ridicate la rang de simbol.
Ordine şi Haos (2023) ,
Narcotice în cultura română (2019) ,
Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură (2021) ,
Moravuri şi năravuri (2021) ,
Imaginea evreului în cultura română (2022) ,
Religie, politică și mit. Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (Ediția a II‑a) (2014) ,
Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură (2016) ,
Detalii produs
Autor: Andrei Oişteanu
ISBN: 978-973-46-2560-4
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 248
Limbă: Română
Dimensiuni: 13x20 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Opinii editoriale
"In volumul Gradina de dincolo, Andrei Oisteanu refuza distinctia mit/basm si tezele potrivit carora miturile sunt fictiuni lipsite de orice urma de adevar istoric. Dincolo de structura de suprafata, mitul si basmul depoziteaza, prin simbolurile si alegoriile pe care le vehiculeaza, urme ale unor vechi rituri, practici si comportamente, apartinind unui trecut uneori foarte indepartat. Astfel – sustine Oisteanu – este posibil ca scenariul drumului si al incercarilor la care este supus Harap Alb sa contina supravietuiri ale unor stravechi rituri de initiere, provenind atit din fondul autohton, cit si din influente straine. Marturisesc ca m-am regasit in formularea Otiliei Hedesan, care se referea la Gradina de dincolo in urmatorii termeni: «Toata generatia mea a parcurs electrizata aceasta carte»."
iulie 2012, Dilemateca, nr. 74 - Alexandru Ofrim"In ceea ce priveste Gradina de dincolo. Zoosophia: Comentarii mitologice, avem de-a face cu un aperitiv foarte interesant din mai multe puncte de vedere. Sigur, e si un dictionar mitologic, asa cum s-a spus, dar cred ca e mai mult decit atit. (...) Comentariile mitologice la basmul lui Creanga, Povestea lui Harap Alb, am convingerea ca deschid o pista de interpretare foarte fertila. Avem in cartea lui Oisteanu un Creanga mitologic, un Creanga care poate fi discutat la modul cel mai serios, pe relatia dintre basm si mit, ceea ce reprezinta o deschidere interpretativa deosebit de importanta."
16 iunie 2012, Suplimentul de cultură, nr. 360 - Paul Cernat"Intr-o istorie culturala a anilor ’70, cartea lui Andrei Oisteanu – care se citeste si azi cu usurinta si cu mare interes, ajungind abia acum la adevaratul ei public – isi ocupa locul cuvenit, mai aproape de visul lui Ioan Petru Culianu de a invata meserie de la maestrul lui de departe, Mircea Eliade, decit de ucenicia la Mihai Pop sau Ovidiu Birlea, intr-o atmosfera de rock, statiuni estivale si in umbra megalomanica, opresiva, a Dictatorului."
1-15 iulie 2012, Tribuna, nr. 236 - Ovidiu Pecican"Am citit cu foarte mare interes cartea lui Andrei Oisteanu, Gradina de dincolo, si cred ca este o aparitie deosebit de interesanta in cultura romana, chiar importanta.”
Universitatea din Groningen, 30 octombrie 1984 - Ioan Petru Culianu"Cele doua eseuri ale lui Andrei Oisteanu, absorbind o bibliografie intinsa si pline de observatii de profunzime si finete spirituala, se cuvin abordate atit ca demers teoretic, cit si ca realizare analitica. Cel dintii eseu – Gradina de dincolo –, dupa ce puncteaza pertinent traseul gindirii mitice de la ritualitatea spatiului sacru la mit si magie degradata, stabileste o baza de plecare intru totul justificata: «putem interpreta drumul si incercarile la care e supus Harap Alb ca fiind o alegorie a ritualului de initiere». Harap Alb reface calatoria catre Centrul spiritual-cosmic, in descendenta unor Rama, Ghilgames, Tezeu, Orfeu, Heracle. Toate elementele, aparent nemotivate, ale basmului-calatorie se stramuta astfel intr-un cod mitic, devenind teme initiatice, mijloace magice, formule incantatorii, scenarii rituale... Excelind in spiritul sintetic, Zoosophia ramine un studiu util asupra citorva fapturi mirific-hibride (vasiliscul, aspida, phoenixul, inorogul, simorgh-ul, pasarea Roc etc.).”
Dan C. Mihăilescu"Drumul eroului catre fata lui Ros Imparat este interpretat in lumina citorva dintre initierile ascetico-mistice, «proprii diferitelor sisteme religioase» si schitate cu siguranta celui familiarizat cu paginile lui Mircea Eliade. Minuind cu dezinvoltura un material extrem de divers si, in buna masura, inca neclarificat de catre etnolog sau istoricul miturilor si al religiilor, autorul ne propune un sir de frumoase metafore si, implicit, o meditatie despre fictiunea literara, inchipuita ca o «gradina de dincolo». Numai asa ne putem explica prezenta a doua coordonate ce structureaza intregul studiu complementat cu o a doua sectiune a cartii, Zoosophia, cuprinzind –sub forma unui «dictionar-eseu» – niste «comentarii de mitologie zoologica».”
Mircea Muthu