Citeşte mult şi aiurea de când se ştie.

A învăţat să citească devreme, aşa cum îi stă bine unui copil născut în anii grăbiţi ai comunismului. A citit cantităţi imense de Jules Verne, Alexandre Dumas, benzi desenate ( în limba franceză) – deşi acolo mai degrabă urmărea ilustraţiile, cavalerii Pardaillan, Cireşarii şi alte lecturi obligatorii pentru o copilărie serioasă. Descoperă destul de repede literatura universală clasică şi o condimentează cu lecturi de seară din Sven Hassel, seria SAS şi alte minunăţii oferite de colecţia Nautilus a editurii Nemira. Cam din aceeaşi perioadă datează şi primele încercări literare – romane de consum cu arabi răi şi agenţi secreţi americani, evident buni. Romane neterminate şi de care ar face bine să uite cât mai repede.

Această pasiune de a amesteca destul de indigest literatura universală sau cea română cu literatura de masă îl duce spre filologie unde lecturile devin dintr-o dată obligatorii, organizate şi ceva mai bine structurate. Însă evadează când poate înspre contemporani marginali, poezie şi alte năzbâtii sf sau fantasy. Surprinzător, citeşte foarte puţine romane poliţiste şi niciun roman de Stephen King.

Descoperă filozofia, teoria artei şi istoria univesală din care citeşte câte un pic, suficient însă cât să îl facă să-şi pice examenul de istoria limbii. Scrie cronică literară, la nivel începător, însă păstrează pasiunea pentru literatura română şi după terminarea facultăţii. Cam de atunci lucrează în librării, unde îşi permite să revină la iubirea din copilărie: cititul dezorganizat şi descoperirea de noi autori.

Între timp, îşi dă seama că oferta pentru copii în vremea comuniştilor era foarte mică, iar satul în care a locuit a făcut-o şi mai mică. Aşa că începe să citească cărţi pentru copii şi descoperă minunăţii la care nu se gândise.

Nimic din toate acestea nu îl împiedică să ştie foarte multe lucruri despre cărţi care nu îi plac sau pe care nu o să le citească niciodată, lucru care îl uimeşte de fiecare dată. Îi plac bârfele literare, poate povesti pe-ndelete despre autorii preferaţi şi se bucură ca un copil când desface un colet cu titluri noi.

Ultimele articole

Omul de cretă

19 Ianuarie, 2019

În 1986, câțiva puști plictisiți din cauza părinților și a școlii decid să-și facă propriul cod secret prin care să-și comunice noutățile. Așa că încep să deseneze cu cretă pe asfalt omuleți și divers...

Ierbar

19 Ianuarie, 2019

„Ierbar”-ul lui Andrei Dosa e mai degrabă o antologie de povestiri diverse ale unor personaje care au în comun consumul de droguri în casa Regizorului, personajul-gazdă de care se leagă toate poveștile și, în cele din urmă, senzația de roman. Scriitorul, Filozoful, Hackerul, Regizorul sunt cu toții personaje blazate, mimând calea spre succes, mulțumiți însă de tihna și burghezia vieții lor. Se dro...

Escadron Ghilotina

16 Ianuarie, 2019

Avocatul Feliciano e sigur pe el că a dat lovitura. Invenția sa – nici mai mult și nici mai puțin decât un prototip nou de ghilotină – nu are cum să nu fie cumpărată de celebrul revoluționar Francisco Villa, general în armata de temut a celor care vor să răstoarne guvernarea mexicană. Și Feliciano are dreptate, ghilotina lui are mare succes. Ceea ce nu știa însă e că Villa îi va oferi onoarea de...

Mașinării infernale

13 Ianuarie, 2019

Tom e un ucenic clasa 3, cea mai joasă clasă de ucenici, dar se putea și mai rău pentru el: să fie retrogradat la munca din măruntaiele Londrei, acest oraș imens și vechi care se deplasează în viteză...

Retorno 201

10 Ianuarie, 2019

De ce să citești proza scurtă a lui Arriaga? Pentru că, dincolo de talentul cert al scriitorului, Arriaga scrie despre realitatea mexicană pe care o vedem de obicei în filme sau în jurnalele de știri. E o realitate violentă, diversă, plină de patos și de izbucniri de furie. O lume a instinctelor, a crimelor, a sinuciderilor și a împărțirii puterii. O lume masculină, prin definiție, în care violenț...

Sânge pe zăpadă

06 Ianuarie, 2019

„Sânge pe zăpadă” e primul roman dintr-o serie nouă scrisă de Jo Nesbø, celebrul prozator norvegian de romane polițiste. Roman de mici dimensiuni, cu o intrigă deloc complicată, cu o mână de personaje...

Iarna la Lisabona

06 Ianuarie, 2019

Santiago Biralbo e un pianist genial, pentru care jazzul și spectacolele din barurile de noapte reprezintă tot ce e mai important în viață. Însă într-o noapte, într-unul din barurile celebre din San Sebastián în care cântă Biralbo, își fac apariția Lucrecia, o femeie fatală și misteriosă, alături de soțul ei, un individ celebru pentru relațiile sale cu piața neagră a operelor de artă. Biralbo se î...

Furia dimineții

06 Ianuarie, 2019

Și iată că povestea lui Darrow Secerătorul ajunge la final. „Furia dimineții” e al treilea volum al trilogiei lui Pierce Brown și încheie un prim capitol din lupta roșilor împotriva sistemului social...

O singurătate prea zgomotoasă

30 Decembrie, 2018

Aventurile lui Hanta în subsolul plin de mucegai și șoareci în care își duce viața de 35 de ani sunt aventurile unui filosof al periferiei. Supus condițiilor de viață extrem de dificile și mereu la ch...

Poarta obeliscului

29 Decembrie, 2018

Iată că fanii lui Jemisin se pot bucura. Volumul al doilea al celebrei trilogii „Pământul sfărâmat” a apărut la Paladin și sper ca anul viitor să ne rezerve în traducere și concluzia acestei serii fan...

1 ... 5 6 7 8 9 10 11 ... 38

Urmărește-ne pe Facebook