A învăţat să citească devreme, aşa cum îi stă bine unui copil născut în anii grăbiţi ai comunismului. A citit cantităţi imense de Jules Verne, Alexandre Dumas, benzi desenate ( în limba franceză) – deşi acolo mai degrabă urmărea ilustraţiile, cavalerii Pardaillan, Cireşarii şi alte lecturi obligatorii pentru o copilărie serioasă. Descoperă destul de repede literatura universală clasică şi o condimentează cu lecturi de seară din Sven Hassel, seria SAS şi alte minunăţii oferite de colecţia Nautilus a editurii Nemira. Cam din aceeaşi perioadă datează şi primele încercări literare – romane de consum cu arabi răi şi agenţi secreţi americani, evident buni. Romane neterminate şi de care ar face bine să uite cât mai repede.
Această pasiune de a amesteca destul de indigest literatura universală sau cea română cu literatura de masă îl duce spre filologie unde lecturile devin dintr-o dată obligatorii, organizate şi ceva mai bine structurate. Însă evadează când poate înspre contemporani marginali, poezie şi alte năzbâtii sf sau fantasy. Surprinzător, citeşte foarte puţine romane poliţiste şi niciun roman de Stephen King.
Descoperă filozofia, teoria artei şi istoria univesală din care citeşte câte un pic, suficient însă cât să îl facă să-şi pice examenul de istoria limbii. Scrie cronică literară, la nivel începător, însă păstrează pasiunea pentru literatura română şi după terminarea facultăţii. Cam de atunci lucrează în librării, unde îşi permite să revină la iubirea din copilărie: cititul dezorganizat şi descoperirea de noi autori.
Între timp, îşi dă seama că oferta pentru copii în vremea comuniştilor era foarte mică, iar satul în care a locuit a făcut-o şi mai mică. Aşa că începe să citească cărţi pentru copii şi descoperă minunăţii la care nu se gândise.
Nimic din toate acestea nu îl împiedică să ştie foarte multe lucruri despre cărţi care nu îi plac sau pe care nu o să le citească niciodată, lucru care îl uimeşte de fiecare dată. Îi plac bârfele literare, poate povesti pe-ndelete despre autorii preferaţi şi se bucură ca un copil când desface un colet cu titluri noi.
Un roman de mici dimensiuni, însă suficient de straniu și ermetic. De altfel, cititorii lui DeLillo știu deja că romanele sale nu se citesc ușor și invită de cele mai multe ori la o relectură. Iar „Arta corpului” e un astfel de roman care deși nu are mai mult de 150 de pagini și nu se citește extrem de greu rămâne cumva închis în fața cititorului. Povestea romanului e relativ simplă. O artistă tr...
Waldo a fost toată viața lui un răsfățat al sorții. A avut succes, a câștigat o mulțime de bani, e în continuare văzut ca o vedetă în breaslă, are o soție cu mult mai tânără decât el. Însă acum e izol...
Deși scris în anii ’50, „Orașul” e în ciuda vârstei sale o opera SF atractivă pentru cititori, un roman preponderent depresiv, cu o viziune a viitorului pesimistă, însă bine scris și inteligent const...
Ceea ce e cu adevărat extraordinar la acest volum e faptul că autorii s-au străduit să ne explice cât de puține lucruri știm cu adevărat despre lumea plantelor, iar din puținul pe care îl știm o bună...
În 2008 apărea filmul „The Happening” al celebrului M. Night Shyamalan, un film SF despre o epidemie ciudată care provoacă sinucideri în masă și duce victimele către o moarte sigură. Nu se știe ce stă...
Probabil unul dintre cele mai celebre volume scrise despre experiența lagărelor naziste, „Omul în căutarea sensului vieții” nu e doar un volum de memorii despre unul dintre cele mai crunte episoade di...
Dante a devenit o legendă în analele poliției italiene, fiind supraviețuitorul unui caz de răpire care l-a ținut prizonier o bună parte a copilăriei sale și i-a distrus iremediabil viața. Presupusul r...
Cunoscut mai degrabă pentru rolurile sale din filme decât pentru literatura sa, Tom Hanks debutează în 2017 cu această culegere de proză scurtă de mari dimensiuni care a devenit repede celebră printre...
Nu știam prea multe despre Regina Cristina a Suediei înainte să citesc romanul lui Dario Fo. Spun roman pentru că așa scrie pe copertă, deși e mai degrabă o biografie romanțată a personajului, un personaj care intrigă și cucerește în egală măsură și astăzi. Devenită regină la o vârstă precoce, Cristina a sfidat Curtea și protocolul încă din primii săi ani de domnie. Agilă, inteligentă, băiețoasă,...
„Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” e un roman despre trauma descoperirii propriei homosexualități într-un mediu ostil, tradițional, în care valorile clasice decretează că bărbatul trebuie să fie violent, să bea și să muncească pentru a-și întreține familia, iar femeile să se căsătorească repede și să facă cât mai mulți copii. Ai spune că e vorba despre un sat din secolul XIX, însă nu. Acțiunea roman...
