Teribilele accidente industriale și ecologice din istoria noastră „secretă” (Vol. 4)

Istoria modernă a României nu a fost lipsită de groaznice accidente colective care au provocat dezastre industriale și ecologice.

Trei teribile catastrofe feroviare din anii ʼ30 fac sute de victime, iar o a patra se petrece în 1968. Dezastrul de la Certej din 1971, provocat de ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere, a provocat 89 de morţi şi 76 de răniţi.

O colonie muncitorească din apropierea șantierului unei hidrocentrale este spulberată într-o noapte de o revărsare de ape, care au luat cu ele zeci de vieți omenești. În noaptea de 11 spre 12 iulie 1999 s-a produs cea mai cumplită viitură la barajul din Retezat. După 18 ani, fostele barăci din colonie au dispărut cu totul. Natura a pus stăpânire, deplin, peste aşezarea umană…

Exemple ale unor asemenea tragedii nu au fost, din nefericire, deloc singulare în ultima sută de ani:

• „Glasul roților de tren e o șoaptă cu suspine…”, iar Acarul Păun știe mai bine asta ca Margareta Pâslaru!
• Cum era să fie măturat de pe hartă orașul Hațeg dacă se prăbușea barajul din Retezat și cei 400 de morți de la Vidraru despre care nu vorbește nimeni
• Prețul aurului = 100 de oameni îngropați în nămolul de cianură și steril – tragedia de la Certej
• „Iadul de la Bozânta”, o catastrofă comparată cu Cernobîlul sau o mare farsă (maghiară) de presă?
• Militarii striviți de stânci la construirea Transfăgărașanului
• Cadavre ciopârțite pentru hrană și 1.300 de deținuți politici morți la Canalul Dunăre-Marea Neagră fără certificate de deces
• În loc de Epilog: Jertfele tinerilor brigadieri și cinismul propagandei de stat