Splendoare și infamie

Erik Larson, autorul bestsellerelor În grădina fiarelor și Siajul morții, ne oferă o cronică intimă a lui Winston Churchill și a Londrei din timpul Blitz-ului – un portret inspirat al curajului și artei de a conduce într-o perioadă marcată de crize fără precedent.

În prima zi petrecută de Winston Churchill în funcția de prim-ministru, Hitler a invadat Olanda și Belgia. Polonia și Cehoslovacia căzuseră deja, iar evacuarea de la Dunquerque era la doar două săptămâni distanță. În următoarele 12 luni, Hitler va purta o campanie de bombardament neobosită, omorând 45 000 de britanici. Lui Churchill i-a revenit sarcina de a păstra țara unită și de a-l convinge pe președintele Franklin Roosevelt că Marea Britanie era un aliat prețios și dispus să lupte până la capăt.

În Splendoare și infamie, Erik Larson ne arată, în detalii cinematografice, cum i-a învățat Churchill pe britanici „arta de a fi neînfricați“. Este o poveste despre măiestrie politică, dar este și o dramă domestică intimă care se desfășoară în decorul reședinței oficiale a primului ministru, Chequers, în refugiul său din timpul războiului, Ditchley, unde el și anturajul mergeau când era luna mai strălucitoare și amenințarea bombardamentelor era mai mare și, desigur, în Downing Street 10, în Londra. Documentându-se din jurnale, documente originale de arhivă și rapoarte de informații până nu demult secrete – unele date publicității foarte recent – Larson pune la dispoziție noi lentile pentru a înțelege cel mai negru an din istoria Londrei, văzut prin experiența zilnică a lui Churchill și a familiei sale: soția sa, Clementine, fiica lor cea mai mică, Mary, care se revoltă împotriva instinctului de protecție de pe timpul războiului al părinților săi, fiul lor, Randolph, și soția lui frumoasă, dar nefericită, Pamela, amantul Pamelei, un chipeș emisar american, și consilierii lui Churchill, la sfatul cărora apelează în momentele cele mai grele.

Splendoare și infamie duce cititorii departe de disfuncțiile politice din prezent și înapoi într-o vreme a conducerii adevărate când, în fața ororilor fără sfârșit, elocvența, curajul și perseverența lui Churchill au unit o țară și o familie.