Anteproiectele Constituției din 1923

Acest proiect editorial, prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la promulgarea Legii fundamentale din 1923, aduce în atenția cititorilor cinci anteproiecte de Constituție întocmite în perioada 1919-1922, și anume: Organizarea României noi. Proect de lege pentru modificarea Constituțiunei (Constantin Guran, Iași, 1919); Ante-proiect de Constituție întocmit de Cercul de studii al Partidului Național-Liberal, cu o expunere de principii (Dimitrie Ioanițescu, București, 1921); Anteproect de Constituție pentru Statul român întregit, cu o scurtă expunere de motive (Romul Boila, Cluj, 1921); Ante-proiect de Constituție întocmit de Secția de studii a Partidului Țărănesc, cu o expunere de motive (Constantin Stere, București, 1922); Noua Constituție a României. Reflexiuni și ante-proiect (Constantin Berariu, Cernăuți, 1922), cărora li se adaugă un proiect de modificare a Constituției din 1923, elaborat după 8 ani de la promulgarea acesteia (Studiu asupra reorganizării Statului român întregit. Anteproect de Constituție, cu o scurtă expunere de motive, Romul Boila, Cluj, 1931).

„Când m-am decis să editez aceste anteproiecte ale Constituției din 1923 am avut în vedere nu numai importanța lor documentară intrinsecă, ce își păstrează actualitatea și după un secol de la publicarea lor, ci și reconstituirea unor crâmpeie din gândirea constituțională română din anii ’20 ai secolului XX. Spun crâmpeie, deoarece în epoca problematică forjării unui nou așezământ constituțional era o temă prioritară a vieții politice, cât și a opiniei publice. De la nivelul Palatului Regal, al Parlamentului sau al Guvernului și până la presa de partid, reprezentanți de seamă ai clasei politice și ai curentelor ideologice, ziariști, corpul profesoral al universităților își făceau cunoscute opțiunile și soluțiile constituționale pentru o nouă organizare a statului român.

Din expunerile de motive ce însoțesc anteproiectele Constituției din 1923, ca și din proiectul lui Romul Boila publicat în 1931 rezultă provocările existente atunci și soluțiile legislative promovate pentru soluționarea acestora. Unele provocări constituționale existente în acea vreme sunt parțial valabile și astăzi, de aceea soluțiile promovate atunci pot prezenta încă interes. Viitorii legiuitori constituanți, ca și membrii Parlamentului din actuala legislatură pot găsi în cele șase documente publicate nu puține teme de reflecție pentru activitatea legislativă sau, cine știe... pentru un nou proiect constituțional.”

Prof. univ. dr. Cristian Ionescu