Scriitorul Mircea Horia Simionescu s-a născut („mirat", cum îi place să spună) la 23 ianuarie 1928, la Târgovişte, într-o familie descinzând din ramura Brătienilor argeşeni (bunica paternă, fiică a lui Ion Brãtianu) şi din aceea, bucureşteană, a Căciuleştilor, cu întinse ramificaţii în burghezia furnizoare de nume ilustre în medicină, armată, finanţe, drept. Tatăl, Stelian, „bun în grad" (căpitan) de-a lungul întregii copilării a prozatorului, s-a stins din viaţã la 41 de ani (nefericite-rodnice literar consecinţe); mama, Irina, telegrafistă PTT – un pedagog liberal scandalizând familia, prietenii şi opinia târgului -, poate fi trasă la răspundere pentru originalitatea educaţiei discret personificate spre a încuraja straniul talent poetic al primului ei nãscut.
Jocurile şi joaca, prelungite până în adolescenţă, Mircea Horia Simionescu le-a convertit într-o prietenie intelectuală exaltată cu tinerii de-o seamă Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Petru Creţia, recunoscuţi, după tardiva lor publicare, în anii '70 ai secolului trecut, ca grup de prozatori rezistent la imperativele şi îndrumările regimului comunist.
Mircea Horia Simionescu, datorită scrierilor sale de-o pregnantă originalitate – apropiate spiritual de Caragiale, Kafka, Cortázar, Borges, Italo Calvino, Urmuz, este considerat de Mircea Zaciu un trouble-fête al literaturii postbelice, iar de Adrian Marino, autorul „celei mai bune şi mai bine organizate parodii antiliterare din întreaga noastrã literatură".
Însemnările laboratorului epic al lui Mircea Horia Simionescu s-au structurat în ciclul de patru volume Ingeniosul bine temperat (1969, 1970, 1980, 1983), epopee a erorilor secolului, o glumă enormă a anotimpurilor în derivă. Li se anexează ulterior, centripet, alte scrieri menite să certifice în ficţiune realitatea nudă.
Mircea Horia Simionescu a încetat din viaţă în 18 mai 2011.
Cărţi
Nesfârşitele primejdii, 1978
Învăţături pentru Delfin, 1979
Licitaţia, 1985
Paltonul de vară, 1996
Cum se face, 2002
După, 1990
Pe la amiază, 1974
Banchetul, 1982
Îngerul cu corp de bucătărie, 1992
Fărădelegea vaselor comunicante, 1997
Răpirea lui Ganymede, 1975
Trei oglinzi, 1987
Febra, 1998
