Jurnalul de la Guantanamo

Deși este scris în engleza familiară învățată printre deținuți, iar paginile îi sunt sluțite de miile de «intervenții» negre ca smoala ale agenților secreți americani care joacă un rol atât de important în paginile sale, volumul este o epopee a durerii de nesuportat uneori, a angoasei, dar și o capodoperă de umor negru, amar, pe care Dostoievski cel din Amintiri din Casa morților l-ar fi recunoscut și acceptat.                                                                                                                                                 

„Înainte de a fi desecretizat, manuscrisul cărții lui Slahi a suferit peste 2.500 de intervenții, ștersături realizate, în mod evident, pentru a se proteja informații secrete, dar al căror rezultat a fost că cititorilor le-a fost ascunsă dimensiunea reală a calvarului autorului. Cartea a fost publicată cu paragrafe cenzurate. Editorii Jurnalului de la Guantánamo [...] speră să publice totuși o ediție ulterioară, necenzurată, atunci când Slahi va fi eliberat.”