DescriereDescriere produs
Folosim adesea termenul „maniheism”, dar oare cât ştim despre cel de la care provine? Dedicat istoriei lui Mani, romanul Grădinile luminii evocă parcursul unui personaj uitat, care a fost pictor, medic şi filozof în Mesopotamia sasanizilor şi care a oferit, în secolul al III-lea d.H., o viziune profund umanistă şi îndrăzneaţă asupra lumii. Credinţa propovăduită de acest gânditor fascinant încearcă să le înglobeze pe toate celelalte, proclamând existenţa unui Dumnezeu unic, în numele căruia Mani pledează pentru dreptatea universală, abolirea castelor şi, mai presus de orice, toleranţă. Numit de chinezi „Buddha al Luminii”, iar de egipteni „apostolul lui Iisus”, Mani a fost urmat de numeroşi adepţi, dar şi prigonit pe măsură şi a avut parte de un sfârşit de martir. Să nu uităm că de la maniheişti se reclamă, o mie de ani mai târziu, catarii, albigensii, bogomilii, văzuţi ca sectari şi prigoniţi cu înverşunare şi mai ales cu ură, o ură religioasă care şi astăzi, sub alte întruchipări, face atâtea victime…
Cruciadele văzute de arabi (2022) ,
Scările Levantului (Top 10+) (2023) ,
Samarkand (Top 10+) (2014) ,
Stînca lui Tanios (Top 10+) (2017) ,
Periplul lui Baldassare (Top 10+) (2019) ,
Leon Africanul (2020) ,
Identități ucigașe (2022) ,
Fraţii noştri neaşteptaţi (2023) ,
Labirintul rătăciţilor (2024) ,
Naufragiul civilizațiilor (2019) ,
Detalii produs
Opinii editoriale
„Nu încape îndoială, Grădinile luminii transmite mesajul apropierii dintre oameni și, interesant, oferă un anumit model de relații între personaje. Acestea sunt maniheiste în sensul că se adună în jurul lui Mani, dar ne-maniheiste în sensul imposibilității încadrării într-o dualitate. Legăturile de sânge, de prietenie nu mai sunt atât de puternice. Aproape că nu se mai poate vorbi de relația tată-fiu, prieten-prieten, bărbat-femeie. Singura legătură este cea dintre magistru și discipol. Nimic gratuit, totul asumat cu discernământ și cutezanță în Epilog, așadar, o de-mistificare, o reconstituire a trecutului și chiar mai mult: căutarea originii lucrurilor. Pe Maalouf istoria în sine nu îl interesează. Lumea actuală e maniheistă, se împarte în «axa binelui» și «axa răului». Pe Maalouf îl preocupă ce s-a aflat cândva dincolo de lexicalizări, adică figura lui Mani pictorul, medicul și profetul (fondatorul religiei maniheiste).”
29 septembrie 2005, Observator cultural - Claudia Florea„În Grădinile luminii, Maalouf reconstituie, sub această formă a romanului istoric, viața lui Mani, misticul din veacul al III-lea d. Hr. căruia îi datorăm «maniheismul». Veți avea o surpriza descoperind ce distanță uriașă e între înțelesul pe care îl dăm azi termenului cu pricina și ceea ce spuneau «predicile» acelui fiu al ținutului Babel. Nu partajul categoric și definitiv între bine și rău, nu judecarea grăbită și fără nuanțe, nu rudimentara optică alb/negru propovăduia Mani, ci o viziune de-a dreptul împăciuitoristă, esențialmente tolerantă, potrivit căreia omul, deschis deopotrivă Tenebrelor și Luminii, poate înclina către aceasta din urmă prin propriile-i fapte, în măsura în care ele îi dau frumusețea sufletească, puritatea interioară. Dacă n-ar fi fost și un martiraj la mijloc, aș fi putut zice că e un roman pasionant. Așa, îi voi spune doar tulburător.”
19 august 2005, Dilema Veche - Claudiu Constantinescu
Amin Maalouf
Autor
Romancier prolific, tradus în peste douăzeci de limbi, Amin Maalouf (n. 1949, Be...
vezi autor
