TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Un roman epistolar
Un roman epistolar
Vezi
galerie

Un roman epistolar

de Radu Stanca, Ion Negoițescu

Id: #427043

  • Transport gratuit la comenzile de peste 140 de lei
Ediţie integrală
 

Descriere produs

I. Negoițescu a dorit ca romanul său epistolar cu Radu Stanca să aibă, ca ilustrație de copertă, gravura colorată a lui J. Hoeg Düsseldorf, care reprezintă emblematica Fleischergasse, cu amestecul său de gotic și baroc tipic Sibiului. Totodată, pentru că a locuit pe această stradă (astăzi a Mitropoliei) în vremea studenției sale și pentru că aici, în casa cu numărul 12, a avut loc, în 13 iunie 1943, într-o atmosferă euforică, primul cenaclu al Cercului Literar. În fine, pentru că gravura însăși i se părea a fi germenele unei balade a prietenului său.” – Ion Vartic





Alte titluri pentru IonVartic (postfatator):
Maestrul și Margareta (2023) ,
extinde
 

Detalii produs

Autor: Radu Stanca, Ion Negoițescu

Coordonator: Ion Vartic, Doru Ioan Cristescu

Postfaţator: Ion Vartic

Data apariției: decembrie 2022

ISBN: 978-973-46-9183-8

Copertă: Paperback brosat

Număr pagini: 480

Limbă: Română

Dimensiuni: 14,5x22,5 cm

Hârtie: 80g/m

Editura: Polirom

Teme: creativitate, identitate

 

Opinii editoriale

Un roman epistolar participă, împreună cu numeroase alte cărți – În căutarea timpului pierdut, Călătorie la capătul nopții, Privește, înger, către casă, Tropicul Capricornului, Viața ca o pradă etc. –, la una dintre marile orientări ale secolului: a desființa frontiera dintre viață și literatură prin manifestarea în spațiul fiecăreia a potențelor amândurora. Un roman epistolar este viață și creație în aceeași măsură.

Livius Ciocârlie

Concepția despre artă a Cercului Literar al Universității «Regele Ferdinand I» din Cluj în exil la Sibiu s-a cristalizat în patru pași. Pasul 1: «Manifestul», scris de Negoițescu, cu un fond de idei și principii stabilite în mod colectiv; pasul 2: «De la stilul istoric la stilul filosofic» de Radu Stanca; pașii 3 și 4: ideea complexității interioare a operei de artă, susținută pe filieră germană de Victor Iancu, a trecut ca «furaj axiologic complex» în eseul «Resurecția baladei», la Radu Stanca. Acest ideal estetic complex a intrat în patrimoniul comun al Cercului, iar I. Negoițescu i-a schimbat numele în «euphorionism».

Marta Petreu