Accidentul

Rezervele criticilor contemporani față de capacitatea de invenție epică a prozatorului Mihail Sebastian trebuie să fi fost motivația generatoare a unui român ficțional. După ''De două mii de ani'', narațiunea lui Sebastian se detașează de autobiografic, cel puțin la nivelul evoluției individului. Rămâne însă un fapt incontestabil reluarea temei din ''Orasul cu salcami'' : temă cuplului care trece prin diferite etape de evoluție, de la formare până la despărțire. Sensibilitatea lui Sebastian la acest tip de psihologie este reperabilă și în actele sale critice, precum cronică de întâmpinare a "romanului de dragoste" Maitrey, un caz între multe altele, precum : Daphiins și Cloe și Paul și Virginia.


Accidentul pare aastfel o apariție natural-tematică... Tot un roman sentimental, așa cum erau privite ficțiunile moderne cu personaje ce trăiesc experiență dragostei fără inhibiții de atașare la categoriile populare (ușoare). Eroii lui Sebastian caută vindecarea în evaziune din modern, iar pârtia de schi, concertele, expozițiile plastice sunt toate refugii, compensări pentru "dificultățile" de adaptare.