Eu și infinitul

Eu şi infinitul este o carte pentru micul filozof din fiecare copil. Uma, fetiţa ale cărei întrebări dau aici tonul discuţiei se trezeşte speriată de imensitatea cerului şi de necuprinsul infinitului. De dimineaţă şi până seara, întoarce infinitul pe toate părţile şi încearcă să îl îmblânzească. Ba mai cere şi ajutorul prietenilor, cărora le adresează aceeaşi întrebare: „La ce te gândeşti când spui infinit?” Şi, câte personaje, tot atâtea răspunsuri. Infinitul poate fi un număr nesfârşit, un simbol ca un opt culcat, o familie cu bunici, părinţi, copii, nepoţi, strănepoţi şi tot aşa la nesfârşit. O singură întrebare cu foarte multe răspunsuri, unele simple, altele complexe, dar toate valabile şi valoroase. Cel mai valoros este însă răspunsul personal. în final, micuţa Uma reuşeşte să cuprindă infinitul într-o discuţie cu bunica sa: „Am ştiut pe loc – iubirea mea pentru ea era infinită.”

In încheierea cărţii, Nota autoarei – o scurtă investigaţie printre copiii de grădiniţă şi de şcoală, pentru a afla cum privesc ei infinitul – este o invitaţie la dezbatere, adresată fiecărui cititor.