Kenji este un ghid turistic al plăcerilor din Tokyo. Cunoaṣte foarte bine cartierul în care se vinde sex, ṣtie toate bordelurile ṣi localurile în care ṭi-l poṭi procura, precum ṣi pe cei care îṣi ofer...
Trainspotting japonez.
Exact aṣa poate fi caracterizat acest roman în două cuvinte. Personaje creionate scurt, aruncate înt...
Ecstasy! Hai să zicem că e mai mult speed decât extaz. Myashita este acostat de un vagabond în timp ce filma un videoclip în State, care-l întreabă dacă ṣtie de ce ṣi-a tăiat Van Gogh urechea. După...
Cea mai bună ecranizare a Criticii Raţiunii Pure ar fi făcută, cu siguranţă, de Kusturica. El s-ar pricepe de minune să redea scandalul pe care, la apariţia cărţii, l-au făcut empiriştii şi raţionaliştii deopotrivă atunci când şi-au luat catrafusele şi au tulit-o care-ncotro cu sarsanelele pline de propoziţii sintetico-a priori, cu definiţiile lor ostensive, cu argumentele lor ontologice, cu tot...
Un studiu foarte important, mai ales pentru istoricii români. Besançon explică, încercând un rezumat simplu, schematic, pe înțelesul cititorului comun (probabil occidental) cum funcționa economia URSS...
Pentru cei care încă mai trăiesc cu iluzia că Rusia este dominată momentan de o deschidere ideologică și economică către vest – o deschidere care se vrea o alternativă viabilă la rezultatele economice...
A avea sau a fi? E o întrebare pe care nu ne-o punem niciodată. Ne confirmăm existența prin deținerea de bunuri și dobândirea de cunoștințe fără să ne gîndim că o viață centrată pe „a avea” duce la carență existențială. Erich Fromm ne prezintă descrierea și leacul pentru o boală de care suferim, dar nu suntem conștienți: existența centrată pe posesie. Efectele sale sunt: intelect fără rațiune, rel...
Suvenirele contimpurane ale lui Gheorghe Sion sunt povești din vremi pe care doar cuvintele le mai pot ajunge. Vremuri în care boierii purtau caftan și făceau temenele beizadelei în ritmurile meterhanelei, iar fiii lor, pașoptiști, încercau să modernizeze țara după ideile deprinse prin școlile din străinătățuri. Sion însuși e un pașoptist moldovean. Dar prozele sale se situeaza într-o zonă de trec...
Opera lui Fernando Pessoa este o apocalipsă a individualităţii. El nu este un autor, ci o literatură. Parazitată de mai mai mulți scriitori – heteronimii săi, persoana sa reală devine o umbră. Transferându-se în întregime în literatură, realitatea sa se disipă. Citindu-l, ajungem și noi să privim realitatea ca pe o enclavă a literaturii. În Cronica vieții care trece, cel mai recent volum din seria...
Dacă ați jucat vreodată un joc online (să zicem sacrosanctul Dota) și pe la miezul nopții, când victoria e în toi, pică curentul și tot cartierul se cufundă în beznă, vă așezați pe marginea patului acum că totul s-a sfârșit pentru că nu aveți lumânări în casă și telefonul dumneavoastră mobil e în poșeta cuiva din brațele altcuiva (poșeta e în brațele altcuiva), în momentul acela ați pășit din pod...
