Titul romanului lui Márquez seamănă cu titlul volumului de povestiri al lui Roberto Bolaño – Târfe asasine. Însă foarte puţin din cinismul şi violenţa prozelor scurte scrise de Bolaño în acest roman d...
În continuă luptă cu forma, Gombrowicz scrie jurnal și se intreabă ce rost are “să-ți vorbești ție astfel încât să te audă alții”. Scrise in exilul argentinian în care și-a petrecut mare parte din v...
Gaétan Soucy reuşeşte cu Fetiţa care iubea prea mult chibriturile să stârnească interesul pentru proza lui, însă, mai mult decât această atracţie la nivelul scrierilor sale, să arate încă o dată că literatura de calitate nu trebuie să însemne doar respectarea cu stricteţe a unor şabloane (discursive, narative, estetice), cât ieşirea din interiorul acestora şi pătrunderea într-o zonă nouă, complexă...
Noi, occidentalii, când ne gândim la materie ne gândim la ceva inert, solid, care are nevoie de un creator pentru a primi formă. Pentru orientali, pentru adepții Zen de exemplu, materia lumii este mai degrabă o apă: fluidă, schimbătoare,transparentă, reflectând formele fără să le rețină. Dao. Calea ca o curgere de apă, cartea lui Alan Watts, este o meditație la granița dintre aceste două feluri d...
Deși deloc exhaustivă, aceasta este lista de titluri pe care aș recomanda-o oricărui om care vrea să se apuce de autorii japonezi. Viața unui prost o să vă deschidă apetitul pentru acțiune (și pentru Akutagawa), în timp ce romanele lui Kawabata o să vă domolească până la seninătate. Eu, motanul va fi o lectură ciudată – este povestită din perspectiva unei pisici, însă este o analiză extraordinară...
Revendicându-se de la Portocala mecanică, prin personajul lui Alex, şi, într-o oarecare măsură, de la Viaţa şi opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman, prin digresiunile şi jocurile pe care le folos...
