Citeşte mult şi aiurea de când se ştie.

A învăţat să citească devreme, aşa cum îi stă bine unui copil născut în anii grăbiţi ai comunismului. A citit cantităţi imense de Jules Verne, Alexandre Dumas, benzi desenate ( în limba franceză) – deşi acolo mai degrabă urmărea ilustraţiile, cavalerii Pardaillan, Cireşarii şi alte lecturi obligatorii pentru o copilărie serioasă. Descoperă destul de repede literatura universală clasică şi o condimentează cu lecturi de seară din Sven Hassel, seria SAS şi alte minunăţii oferite de colecţia Nautilus a editurii Nemira. Cam din aceeaşi perioadă datează şi primele încercări literare – romane de consum cu arabi răi şi agenţi secreţi americani, evident buni. Romane neterminate şi de care ar face bine să uite cât mai repede.

Această pasiune de a amesteca destul de indigest literatura universală sau cea română cu literatura de masă îl duce spre filologie unde lecturile devin dintr-o dată obligatorii, organizate şi ceva mai bine structurate. Însă evadează când poate înspre contemporani marginali, poezie şi alte năzbâtii sf sau fantasy. Surprinzător, citeşte foarte puţine romane poliţiste şi niciun roman de Stephen King.

Descoperă filozofia, teoria artei şi istoria univesală din care citeşte câte un pic, suficient însă cât să îl facă să-şi pice examenul de istoria limbii. Scrie cronică literară, la nivel începător, însă păstrează pasiunea pentru literatura română şi după terminarea facultăţii. Cam de atunci lucrează în librării, unde îşi permite să revină la iubirea din copilărie: cititul dezorganizat şi descoperirea de noi autori.

Între timp, îşi dă seama că oferta pentru copii în vremea comuniştilor era foarte mică, iar satul în care a locuit a făcut-o şi mai mică. Aşa că începe să citească cărţi pentru copii şi descoperă minunăţii la care nu se gândise.

Nimic din toate acestea nu îl împiedică să ştie foarte multe lucruri despre cărţi care nu îi plac sau pe care nu o să le citească niciodată, lucru care îl uimeşte de fiecare dată. Îi plac bârfele literare, poate povesti pe-ndelete despre autorii preferaţi şi se bucură ca un copil când desface un colet cu titluri noi.

Ultimele articole

Nu cred în sfârșitul lumii

02 Septembrie, 2016

Cu siguranță, toți cei care vor răsfoi volumul acesta știu cine e Antoaneta Ralian. Și dacă nu ați auzit de ea, dar citiți literatură universală, atunci sigur ați citit o traducere mai nouă sau mai ve...

Orașul ambasadei

08 August, 2016

Cu siguranță, Orașul ambasadei e unul dintre cele mai inteligente și mai fascinante romane SF citite în acest an. Un roman care imaginează o rasă extraterestră total diferită de umanitate, un soi de a...

Poștașul sună întotdeauna de două ori

08 August, 2016

Știu că romanul ăsta e considerat un clasic al literaturii noir și că la noi a mai apărut în câteva ediții, publicat prima dată înainte de anii ’90. Însă abia acum am ajuns la el, în ediția aceasta mică, cartonată, de la Paladin. Și într-o traducere nouă, bună, zic eu.E un roman de vacanță, dacă mă întrebați pe mine. Seamănă cu filmele alb-negru, cu personaje violente și polițiști răutăcioși care-...

Luna nebună

08 August, 2016

Volumul al doilea din seria Dosarele Dresden continuă aventurile celebrului vrăjitor urban Dresden. De data asta dăm peste oameni-lupi, vârcolaci și toate speciile și combinațiile posibile de transformări în animale asemănătoare lupilor. Evident, aceleași probleme cu banii, poliția, demoni din infern și da, în continuare probleme mari pentru Dresden cu femeile. Amuzant, autoironic, cu multe prefer...

Un bărbat la singular

08 August, 2016

În ciuda impresiei pe care o lasă în jurul său, George Falconer nu e un bărbat singuratic, îngâmfat sau cătrănit. Profesor universitar în Los Angeles, adaptat la stilul de viață american în ciuda orig...

Universul accidental

08 August, 2016

Universul accidental e o carte de popularizare a științei, în special de familiarizare cu noile teorii din fizică care au influențat filozofia ultimelor secole, dar și explorarea spațiului. O carte scrisă atrăgător (de altfel autorul e și prozator), cu multe informații bine explicate. Alan Lightman își structurează capitolele pe diverse abordări ale universului, fie micro – cu ultimele descoperiri...

Ultimii martori

18 Iulie, 2016

Ultimii martori respectă îndeaproape construcția volumului Războiul nu are chip de femeie. Mici interviuri, mărturii transcrise, memorii orale ale victimelor războiului. Diferenţa dintre cele două volume ţine de grupul ţintă: copii care au trăit pe propria piele anii războiului mondial. De unde şi neajunsul experienţei: copiii îşi amintesc mai puţin, mai nenuanţat conflictul şi violenţa. Rămâ...

Islamul și violența

18 Iulie, 2016

Adonis e cunoscut în lumea literară de-afară ca fiind unul dintre cei mai mari poeți ai lumii arabe, apare tot timpul pe listele scurte, neoficiale, ale premiului Nobel. Este un scriitor foarte bun și un comentator activ al lumii arabe contemporane, cu toate problemele și excesele ei. La noi, nu cred să se fi tradus vreun volum de autori, ici-colo câteva poeme traduse în reviste sau antologii...

Din zbuciumul captivității

18 Iulie, 2016

În jurul centenarului Primului Război Mondial au apărut o mulțime de cărți dedicate conflictului: titluri de specialitate, jurnale sau memorii de război, cărți de popularizare care încearcă să ex...

Luna ucigașă

18 Iulie, 2016

N.K Jemisin e autoarea a trei serii fantasy, ultima dintre ele abia începută anul trecut. Luna ucigașă, primul volum din seria Vise întunecate, e un fantasy provocator, dominat de o lume în care magia și religia fac front comun în lupta împotriva decăderii morale, dar și în lupta împotriva dușmanilor statului. Ne aflăm în cetatea Gujaareh, iar colectorii sunt preoții acestei lumi – antrenați...

1 ... 22 23 24 25 26 27 28 ... 38

Urmărește-ne pe Facebook