Albert Pike, născut la 29 decembrie 1809, a fost crescut într-o familie creștină, și-a luat examenul de admitere la colegiul Harvard la vârsta de 15 ani, dar n-a putut urma cursurile din cauza lipsurilor materiale. După ce a călătorit atât în Vestul îndepărtat Pike s-a stabilit în Arkansas, unde a lucrat ca editor al unui ziar, înainte de a fi admis în barou. Aici a întâlnit-o pe Mary Ann Hamilton și s-a căsătorit cu ea în 1884; din această căsătorie au rezultat unsprezece copii.
Avea patruzeci și unu de ani când a cerut să fie primit în loja „Steaua de Apus no. 2” din Little Rock, Arkansas. Activ în această lojă, Pike a căpătat 10 grade ale Ritului York între anii 1850 și 1853, și cele 29 de grade ale Ritului Scoțian în martie 1853, în Charleston, de la Albert Gallatin Mackey. Ritul Scoțian fusese introdus în Statele Unite în 1783. Charleston era sediul primului Consiliu Suprem care a condus Ritul Scoțian în Statele Unite, până când Consiliul Suprem de Nord s-a stabilit în New York, în anul 1813. Pike a deținut poziția de Mare Comandor al Consiliului Suprem până la moartea sa, perioadă în care ocupațiile sale au fost dintre cele mai diverse (editor al publicației Memphis Daily Appeal din februarie 1867 până în septembrie 1868, practicant al dreptului etc.). A murit la data de 2 aprilie 1892 la Washington.
Înțelegând că o revizuire a ritualului era necesară pentru ca francmasoneria de Rit Scoțian să poată supraviețui, Albert Mackey l-a îndemnat pe Pike să se ocupe de această problemă în sensul elaborării unui ritual standard. Revizuirea a început în anul 1855 și după câteva modificări, Consiliul Suprem a aprobat propunerile lui Pike în 1861. Schimbări minore au fost efectuate asupra altor două grade, în anul 1873, după ce corpurile Ritului York din Missouri au obiectat că gradele 29 și 30 dezvăluiau secrete ale ritului lor. Pike este cel mai bine cunoscut pentru opera sa de căpătai, Morală și Dogmă Ritului Scoțian vechi și acceptat al francmasoneriei, publicată în anul 1871. Ediția în română reproduce primele trei grade, socotite unanim cele mai importante.
