Comparatismul clujean

„Timp de două secole, literatura nu a însemnat doar act de limbaj și imaginație: ea a participat la construirea națiunilor, a coagulat și a dezintegrat ideologii, a stabilit direcții și idiosincrazii culturale, dar și proiecte sociale sau politice. Această supraîncărcare epistemică a coincis cu formularea modernă a studiilor literare, astăzi obligate să își regândească poziția și metodele în raport cu literatura, cultura, educația și societatea, dar și opoziția față de imixtiunile corporatiste și utilitariste din noul ev tehnologic. Anduranța literaturii comparate și familiaritatea teoriilor și practicilor sale cu starea de criză o recomandă pentru rolul de negociator al reformulărilor literarului. Volumul are scopul unui raport de etapă, dar și al unui portret de grup implicat în aceste negocieri. Dacă în alte spații academice se practică editarea unor rezumate periodice despre starea disciplinei, la noi cutuma nu a prins, deși ar fi fost binevenită. Am fi putut vedea, în cazul unui raport național, care este starea disciplinei literaturii comparate în România de astăzi. În absența lui, volumul raportează doar despre prezentul literaturii comparate la Facultatea de Litere din Cluj, având în vedere atât practicile de predare, cât și opțiunile metodologice, teoretice, de cercetare, într-o secțiune transversală definitorie. Asemenea colegilor mei de departament, consider că am avea cu toții de câștigat (universități, sisteme de învățământ, studenți, profesori, public) de pe urma transformării colectivelor administrative din facultăți în comunități reale, vii, de cercetători capabili să lucreze împreună la un proiect comun, mai ales într-o cultură individualistă cum este încă aceea a cercetătorilor literari români.”

Mihaela Ursa

Autorii: Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Marius Conkan, Daiana Gârdan, Laura T. Ilea, Călina Părău, Anca Socaci, Constantin Tonu, Mihaela Ursa, Alex Văsieș