„Actualitatea Crailor de Curtea-Veche, roman publicat pentru întâia oară la 28 martie 1929, la Editura Cartea Românească, nu este doar o problemă de axiologie literară, ci și una de raport al contemporaneității cu trecutul, care nu este un timp mort, ci un timp care se retrăiește ciclic, prin setul de valori ce țin de ontologia ființei umane. Altfel spus, un roman din interbelic este repus în actualitate de imposibilitatea clasării lui într-un curent istoric, intr-o „fostă” mișcare literară. Afirmând insubordonarea Crailor de Curtea-Veche la romantism, simbolism, avangardism, baroc etc., nu negăm înzestrarea textului cu constante, resemantizate la nivelul receptării, romanul lui Mateiu I.Caragiale a fost pe rând antitradițional, simbolist, expresionist, baroc, chiar postmodern…”
Lucian Pricop
„Romanul Craii de Curtea-Veche aparținând lui Mateiu I. Caragiale, fiul cel mare al lui Ion Luca Caragiale, este una din acele cărți rare care i-au pus în mare încurcătură pe criticii literari. Două au fost dificultățile principale. Cea dintâi privește natura însăși a romanului, care nu intră în formula romanului realist, așa cum cerea tradiția genului, de la Mara la Ion.
Compus din mai multe narațiuni paralele, romanul sfida toate clișeele genului așa cum îl interpreta critica interbelică. A fost nevoie de o mai mare toleranță pentru ca romanul lui Mateiu I. Caragiale să fie omologat. Cealaltă dificultate a fost legată de titlu: cine (ce) sunt Craii și câți la număr sunt ei. Cum se știe, așa îi botează Pena Corcodușa, când îi întâlnește în dreptul Curții-Vechi, la doi pași de strada Lipscani din București.”
Nicolae Manolescu
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota