Sintaxa frazei pe înțelesul tuturor

Pe zi ce trece, limba română devine o mare și frumoasă necunoscută, sub impedimentul vremurilor, al schimbărilor provocate de Carpe diem, goana după nou, aici și acum. Gramatica de față este o încercare de continuitate și concizie, în ceea ce privește sintaxa frazei, limbii române. Textele alese din literatura română și universală au rolul de a lămuri necunoscutele și cheile sintaxei limbii române, facilitând accesul la informație, atât profesorilor care predau la clasele a VIII-a, la clasele de liceu, dacă gramatica va fi introdusă în curriculă, pentru admiterea la facultate, titularizare, definitivat și gradul doi, pentru profesorii de română și pentru învățământul școlar și preșcolar, cât și elevilor sau studenților care vor da examen, la limba română.

De ce o altă carte de gramatică, atunci când există atâtea deja? Poate și pentru că numai șase la sută din absolvenții de clasa a VIII-a, în 2022, secolul XXI, scriu corect, gramatical, și nu numai, vorbesc la fel.

Lucrarea numită Sintaxa frazei pe înțelesul tuturor reprezintă o încercare de a observa în detaliu, câteva chestiuni practice, punctuale, legate de diferențele de abordare, de interpretare și de structură, care s-au impus în gramatica limbii române contemporane, odată cu apariția lucrării Gramatica de Bază, a Limbii Române. Raportarea comparativă, a gramaticii românești, tradiționale, la cea europeană este metoda pe care se bazează lucrarea. Subiectul de față face referire la subordonatele necircumstanțiale și circumstanțiale.

Am analizat și programele de examen și am stabilit cât din ceea ce este nou poate fi studiat de elevii, studenții și profesorii care mai au în curricula, gramatică.

Astfel, în Partea I, Capitolul I am prezentat noțiuni tradiționale și moderne despre sintaxa frazei.

În Capitolul al II-lea, am realizat un studiu de caz în ceea ce privește propozițiile subordonate necircumstanțiale, așa cum apar în viziune tradițională și modernă, cu accent asupra faptului că la unele propoziții (spre exemplu, propoziția subordonată atributivă) nu pot fi scoase din manuale sau auxiliare, deoarece ele încă apar în currricula de evaluare națională, titularizare, definitivat, gradul II sau admitere la facultate.

În Capitolul al III-lea, am dat exemple de propoziții subordonate circumstanțiale, insistând asupra dificultăților în ceea ce privește împărțirea frazei, în propoziții, dar și felul subordonatelor. Partea a II-a cuprinde exemple de fraze ce conțin propoziții subordonate, conjuncționale și relative, necircumstanțiale, respectiv propoziții subordonate, conjuncționale și relative, circumstanțiale, dar și un subcapitol, al doilea, care vine în sprijinul elevilor și studenților, cu exemple de subordonate diferite introduse de același tip de element subordonator, conjuncție, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ sau adverb relativ.

Prin urmare, lucrarea de față se constituie ca o analiză comparativă, la nivel formal, între cele două gramatici, cea tradițională și cea modernă, cu scopul de a clarifica, în linii mari, diferențele teoretice, la nivel sintactic.