La 50 de ani de la prima publicare integrală a Eseurilor lui Montaigne în limba română, Editura Humanitas oferă cititorilor o nouă traducere a acestei opere fundamentale, semnată de Vlad Russo. Noua versiune, deopotrivă riguroasă și firească, urmărește să-l aducă pe Montaigne mai aproape de spiritul vremii noastre, oferindu-i cititorului o adevărată bucurie a lecturii. Ea este programată să apară în trei volume, fiecare cuprinzând câte o carte a Eseurilor.
„Oricum ar fi, vreau să zic, și oricâte nerozii aș spune eu aici, n-am de gând să le ascund, așa cum n-aș ascunde un portret de-al meu, chel și cărunt, în care e zugrăvit nu un chip desăvârșit, ci chipul meu. Căci eu îmi înfățișez aici propriile simțăminte și gânduri, pe care le ofer drept ceea ce cred eu, nu drept ce-ar trebui crezut. Și n-am altă țintă decât să mă dezvălui pe mine însumi, care mâine poate că voi fi altfel, dacă o nouă experiență mă va fi schimbat.” — MICHEL DE MONTAIGNE
Pe copertă: Licorna se odihnește în grădină, detaliu (din seria „Tapiseriile licornei”), 1495–1505, Metropolitan Museum, New York
„…O carte de citit și recitit, iar și iar, deopotrivă în amănunt și în ansamblu, dar totodată, și mai ales, în diferite momente ale vieții. Montaigne e mereu prezent spre a ne aminti că, dincolo de módele care au îmbălsămat nenumărați filozofi de-a lungul secolelor, pe mulți chiar în timpul vieții, o filozofie care ne învață că «marea capodoperă a omului este să trăiască așa cum se cuvine» – sau, ca în ultimele rânduri ale genialei sale opere, că «este o desăvârșire absolută și aproape divină a ști să te bucuri cu adevărat de faptul că exiști» —, o asemenea filozofie va dăinui cât vor mai exista oameni care se întreabă ce e de făcut pentru ca, tocmai, să trăiască așa cum se cuvine… Răspunsul se află în Eseuri.”
Michel Onfray
Michel de Montaigne s-a născut în 1533 în castelul cu același nume aparținând familiei, din regiunea Perigord, aflată în sud-vestul Franței. Era gascon așadar și – cum altfel? – extrem de mândru de originea sa, fără a-i ignora cusururile. Primii ani i-a petrecut pe domeniul familial, bucurându-se de o educație cum în Franța nu se mai văzuse pană atunci: tatăl lui i-a pus un preceptor german care, neștiind limba franceză, i-a vorbit numai în latină, astfel că învățăcelul a ajuns s-o cunoască ca pe o limbă maternă. A urmat apoi cursuri de drept la Toulouse și a audiat prelegerile unor savanți ai vremii la Paris. Era deci menit unei cariere de înalt funcționar, și a și ocupat diferite posturi în administrația orașului Bordeaux. Dar singurul lucru pe care l-a socotit demn de reținut din toată acea vreme a fost întâlnirea din 1558 cu Etienne de La Boetie – de care-l va lega o prietenie legendară, întreruptă brusc de moartea prematură a prietenului, pe care a plâns-o cu un patetism reținut până la sfârșitul vieții. Nimic de mirare așadar că în 1571 se retrage din toate funcțiile publice și se dedică unui gen literar născut din mintea lui, precum Athena din capul lui Zeus înarmată din cap pană în picioare: Eseul. De-aici înainte, viața lui se va învârti permanent în jurul Cărții pe care o scrie și rescrie neîncetat, vreme de peste două decenii. Cu două pauze revelatoare: o călătorie în Italia, prin Elveția și Germania, despre care ne-a lăsat un jurnal extrem de viu, și alegerea în două rânduri în postul de primar al orașului Bordeaux. Nimic nu-l mai putea îndepărta însă acum de Cartea lui, care topea întreaga experiență trăită de autor, cu ochii larg deschiși, în frămantatele vremi ale Războaielor Religioase și în efervescența fără egal a culturii umaniste. A publicat din ea trei ediții în timpul vieții sale – încheiată în 1592 –, completând-o și revenind mereu asupra fiecărei fraze, sfârșind prin a lăsa posterității o carte care nu încetează să uimească prin cruditatea cu care observă lumea și, mai ales, pe sine.
Michel Onfray (n. 1959), filosof și eseist, susține cursuri la Universite Populaire din Caen, al cărei fondator este. Dintre volumele publicate, amintim: Le ventre des philosophes. Critique de la raison dietetique (Grasset, 1989; trad. rom. Pântecele filosofilor. Critica rațiunii dietetice, Nemira, 2000); Cynismes. Portrait du philosophe en chien (Grasset, 1990); La Sculpture de Soi. La morale esthetique (Grasset, 1991, Prix Medicis); La Raison gourmande. Philosophie du goût (Grasset, 1995; trad. rom. Rațiunea gurmandă. Filosofia gustului, Nemira, 2001); Antimanuel de philosophie. Leçons socratiques et alternatives (Breal, 2001); La philosophie feroce (Galilee, vol. 1: 2004, vol. 2: 2006); Traite d’atheologie. Physique de la metaphysique (Grasset, 2005); La puissance d’exister. Manifeste hedoniste (Grasset, 2006). De același autor la Editura Polirom: O contraistorie a filosofiei, vol. I: Ințelepciunile antice (2008), vol. II: Creștinismul hedonist (2008), vol. III: Libertinii barocului (2008), vol. IV: Extremiștii Luminilor (2009) și vol. V: Eudemonismul social (2010).
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota