La şcoală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine
de Tudor Vişan-Miu
Titlu apărut în colecția Istorie cu blazon la Corint
Descriere produs
Colecția Istorie cu blazon vă oferă o carte eveniment, sinteza atent documentată a informațiilor despre formarea Regelui Mihai și despre specificul Clasei Palatine, o metodă de educare cu adevărat originală menită să familiarizeze viitorul suveran al țării cu tânăra elită a tuturor categoriilor sociale și a tuturor provinciilor istorice românești.
Detalii produs
Autor: Tudor Vişan-Miu
ISBN: 978-606-793-055-9
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 208
Limbă: Română
Dimensiuni: 13x20 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Corint
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Științe umaniste >> Cărți Istorie
Speciale >> Regalul Cărților purtătoare de coroană
Opinii editoriale
„Ca nepot al lui Duiliu Zamfirescu, fac parte dintr-o familie care a profesat scrisul și diplomația, cum au făcut bunicul, tatăl, sora și fratele meu. Ca și Regele, și eu am fost pasionat de motoare. I-am fost Măriei Sale coleg, prieten și partener în hobby-ul cu mașinile. Regele Mihai a primit, în liceu, o educație foarte bună și, prin călătoriile din țară, pe care le-am făcut împreună, a ajuns să cunoască România mai bine decât oricine. Dacă îl cunoști, cu bunele și relele lui, constați cum calitățile sale sunt mult mai numeroase decât defectele. Noblesse oblige!”
Lascăr Zamfirescu, fost elev în Clasa Palatină„Majestatea Sa Regele Mihai ne poate servi oricând drept model de bună-creştere, de eleganţă şi de înţelepciune, de tărie în credinţă şi de loialitate faţă de cei pe care s-a născut să-i conducă şi să-i slujească. Regele nostru este şi rezultatul unei formule originale de educaţie, a cărei poveste o veţi citi în continuare. Toţi Regii şi toate Reginele României au avut parte de o educaţie aleasă, dar în cazul Regelui Mihai metoda s-a aflat la intersecţia educaţiei primite în particular cu aceea oferită de şcolile publice. Principele Moştenitor Mihai a avut, astfel, posibilitatea de a primi o educaţie de o calitate specială, dar şi de a intra în contact cu ţara şi cu oamenii ei.”
Filip-Lucian Iorga