Studii despre iubire

JOSE ORTEGA Y GASSET s-a născut la 9 mai 1883 la Madrid, într-o tamilie cu tradiţii liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmează colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul şi filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiţi, încheindu-şi studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. Prietenie strânsă, dar accidentată, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doc­torat în filozofie: Spaimele anului 1000, 1904. între 1905 şi 1908, stagii de studiu la câteva universităţi din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin şi, în fine, Marburg am Lahn (va reveni aici şi în 1911), unde profe­sau Hermann Cohen şi Paul Natorp; coleg şi prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer şi Heinz Heimsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908 - 1910), colaborează la ElFaro şi El Imparcial. Căsătoria cu Rosa Spottorno, vor avea trei copii. Din 1910, profesor titular de metafizică la Universitatea din Madrid, unde va preda timp de douăzeci şi cinci de ani. Fondează Liga de Educacion Politica Espahola (cu Manuel Garcîa Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramon Perez de Ayala, Manuel Azafia etc, 1914). în acelaşi an, membru al Real Academia de Ciencias morales y politicas. întemeiază (1915) revista España (cu Azorin, Eugenio d'Ors etc). întemeiază El Sol; prima călătorie în Argentina (1917). 1923: fondează Revista de Occidente (va apărea până în iulie 1936, reapare din 1961), şi „Biblioteca de Ideas delsigloXX". A doua călătorie în Argentina (1928). 1929: demisionează temporar de la catedră, ca protest faţă de Primo de Rivera, şi predă la Universidad libre. 1930: se alătură, cu Unamuno, Maranon, Perez de Ayala etc, mişcării republicane; un an mai târziu, depu­tat de Leon în Cortes-ul republican. Din 1932 se retrage treptat din politică. La izbucnirea Războiului civil (august 1936) se refugiază succesiv în Franţa, Argentina şi Portugalia. Revine definitiv la Madrid (1946), evitând orice colaborare cu Franco. 1948: întemeiază, cu discipolul său Julian Marias, Instituto de Humanidades. Participă (iulie 1949) la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado). În acelaşi an (august - septembrie), conferinţe la Berlin, Hamburg şi Stuttgart, apoi la Edinburgh, Darmstadt, Baden-Baden şi München (1951 - 1954). Sărbătorit solemn în 1953. Moare la Madrid (17 octombrie 1955).