Sorin Mărculescu

Sorin Mărculescu (n. 19 noiembrie 1936, București) a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” (1954), Facultatea de Filologie (Universitatea din București), secția franceză, cu o teză despre arta sonetului la Ronsard și Du Bellay (1959). Zilier la Biblioteca Academiei (1960), traducător tehnic și, din 1964, redactor la câteva edituri bucureștene, până la pensionare (decembrie 1996). Debut în poezie în revista Familia (1966). I s-au decernat premii pentru traduceri și poezie (USR, ASB și revista Poesis), o diplomă de excelență pentru traduceri (Observator Cultural, 2011) și a fost nominalizat la Premiul „Cartea anului” acordat de România literară (2005, 2012). Membru al USR și al Asociației Internaționale a Hispaniștilor. Versuri: Cartea nunților (ELU, 1968); Locul simburelui (Cartea Românească, 1973); Carte singură (Cartea Românească, 1982); Fluviul întâmplător (Cartea Românească, 1985); Lumina de seară (Carte singură, V, Vinea, 2000). A tradus peste 60 de lucrări (beletristică, filozofie, estetică, religie) din spaniolă, engleză, franceză și italiană, culminând cu opera narativă completă a lui Miguel de Cervantes și operele complete ale lui Baltasar Gracian.