Toate poveștile sunt adevărate
Într-o zi, Franz și Dora se plimbă fără țintă pe străzile încă mângâiate de soarele de toamnă târzie. Într-un parc, se întâlnesc cu o fetiță care își pierduse păpușa. Ca s-o consoleze, Franz inventează pe loc o poveste. Păpușa nu s-a pierdut, ci a plecat pentru o vreme să cunoască lumea, iar el a aflat acest lucru pentru că păpușa, știind că fetița nu poate încă să citească, i-a trimis lui o scrisoare ca s-o anunțe. Și ce spune păpușa în scrisoare? Franz nu are încotro și trebuie să continue povestea, zi după zi, scrisoare după scrisoare.
Suntem în Berlinul anilor 20 și Franz Kafka, marele scriitor, își cunoaște deja diagnosticul nemilos, tuberculoza care-l va răpune nu peste mult timp. Simte că forțele creatoare i se sting, iar singurii care i-au rămas aproape sunt iubita sa, Dora Dymant, și prietenul său, Max Brod.
*
Pe una dintre aleile parcului, Franz și Dora o întâlnesc pe Ingrid. Copila plânge cu lacrimi fierbinți. Cu părul ei tuns scurt, parcă e un puișor căzut din cuib.
— De ce plângi? o întreabă Dora și se lasă în genunchi lângă ea.
— Păpușa mea, spune fetița printre suspine. A dispărut.
Franz zâmbește.
— Ba nu, păpușa ta n-a dispărut, spune el. Tocmai a plecat într-o călătorie.
Ingrid ridică ochii. Se uită neîncrezătoare la Franz:
— De unde știi tu?
— Mi-a trimis o scrisoare.
— Arată-mi-o!
— E acasă, zice Franz. Mi-a adus-o poștașul, dar, dacă vrei, ți-o citesc mâine cu plăcere.
Ingrid încuviințează din cap. Își dau întâlnire a doua zi ca să citească împreună scrisoarea.
*
Personajele din această poveste au existat cu adevărat. Franz, Dora, fetița… Lui Franz nu-i plăcea deloc ce scria, până într-atât încât l-a rugat pe prietenul său, Max, să-i distrugă manuscrisele după ce va muri. Dar Max n-a făcut asta. Datorită acestui prieten care nu s-a ținut de cuvânt, lumea întreagă a putut să descopere geniul lui Franz Kafka, unul dintre marii scriitori ai secolului XX. Cât despre scrisorile păpușii, acestea nu au fost găsite niciodată, dar și Dora, și Max au vorbit mult despre ele în Memoriile lor. Fără îndoială că și scrisorilor li s-a făcut dor să plece într-o călătorie…
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota