"Cercetările lui Lee B. Becker și Tudor Vlad realizează o radiografie interesantă a câmpului jurnalismului și comunicării cu mijloace structural-funcționaliste aparținând marii tradiții americane din științele sociale, dar multe dintre concluzii pot fi valorificate şi în tradiție sociologică europeană, ca exemplificări ale teoriei câmpului cultural, lansată de marele sociolog francez Pierre Bourdieu. Forțele care acționează asupra câmpului jurnalistic, cum ar fi: proiectele politice, schimbările tehnologice sau demografice, schimbările în piața forței de muncă, în general, sunt importante și, în funcție de contexte, pot da variații diferite ale ratei angajării sau chiar variaţii ale conținutului programelor de educație. Autorii notează, cu modestie, că principala limită a cercetării lor este faptul că au analizat un singur sistem educațional, cel din SUA. Aceasta nu scade cu nimic valoarea demersului. Prin aplicarea ei la practica cercetării sociale cantitative și calitative, este o lucrare-model, deschizătoare de drumuri. Fără a trage concluzii definitive pentru cultura și educația contemporană, volumul lansează, pentru cercetătorii din alte țări și culturi, provocarea de a verifica ipotezele și predictorii globali sau individuali, de a completa liste de ipoteze sau interogații și a aduce la lumină noi aspecte ale studiului câmpului jurnalistic și educațional global. Din acest punct de vedere, lucrarea profesorilor Lee B. Becker și Tudor Vlad este un ghid perfect pentru educația universitară din România în domeniile comunicării de masă și jurnalismului. Fiind un demers critic, el concentrează date ale unei experiențe de aproape un secol din SUA și poate furniza piste pentru modernizarea programelor educaționale din țara noastră.
Profesorii Lee B. Becker și Tudor Vlad sunt de peste două decenii prezenți în România, unde au ținut cursuri și conferințe, au oferit burse de studii în Statele Unite ale Americii, au ajutat la formarea cadrelor didactice, cercetătorilor sau doctoranzilor celor mai importante facultăți de jurnalism din țară, în cadrele instituționale ale COX Center din Atlanta. În același timp, au sprijinit stagii de formare pentru jurnaliști profesioniști și au organizat conferințe, contribuind decisiv la modernizarea învățământului și formării în domeniul jurnalismului și comunicării de masă din România. Au sprijinit Guvernul României și ministerele în formarea de specialiști în comunicare guvernamentală și transparență, sprijinind de asemenea receptarea pozitivă a României în perioada aderării la NATO și UE. Contribuția lor la organizarea învățământului românesc este excepțională, iar apariția acestei lucrări încununează 20 de ani de sprijin și solidaritate cu specialiștii, cadrele didactice și doctoranzii din țara noastră. Volumul de față va reprezenta o reîntâlnire cu concepția lor modernă despre comunicarea de masă, iar receptarea lucrării lor va fi, cu siguranță, una excepțională." - Vasile Sebastian Dâncu
* * *
"Această carte analizează ce s-a întâmplat în Statele Unite pe durata a treizeci de ani în învățământul de jurnalistică și comunicare în masă în relația sa cu industria media, pe baza unei cercetări anuale efectuate pe eșantioane de absolvenți ai acestor programe în primul lor an după terminarea facultății și pe baza unor interviuri – de asemenea realizate în fiecare an – cu decanii sau directorii tuturor celor peste 480 de secții sau facultăți de jurnalism și comunicare în masă din țară.
Volumul este relevant pentru cititorul român, fiindcă – după 1989 – atât instituții de presă, cât și multe dintre facultățile de specialitate înființate în România au preluat modelul american, cel puțin la nivelul de suprafață. Întrebările sunt cam aceleași pretutindeni: Ne îndreptăm oare spre o deprofesionalizare a comunicării, în care bloggerii, jurnaliștii comunitari și alte noi categorii de comunicatori vor prelua întrucâtva rolul presei? Va mai reprezenta credibilitatea o valoare pentru public? Va deveni mass-media tradițională tot mai puțin relevantă? Va conduce polarizarea socială, reflectată și în spațiul informațional, spre o decredibilizare și mai accentuată a presei? Va mai fi nevoie de facultăți de comunicare și, dacă da, cum va arăta curriculumul viitorilor ani?
Ceea ce s-a petrecut timp de trei decenii în relația dintre învățământul de jurnalistică și piața muncii în comunicare în Statele Unite este relevant. Numai cunoașterea a ceea ce s-a întâmplat în domeniu pe parcursul unui asemenea interval de timp ne îngăduie să înțelegem prezentul și să anticipăm viitorul." - Lee B. Becker și Tudor Vlad
* * *
Dinamica educației pentru profesiile din jurnalism și comunicare. Impactul pieței forței de muncă oferă o perspectivă unică asupra educației în domeniul jurnalismului și al comunicării, bazându-se pe date extensive și detaliate, de-a lungul timpului, în vederea examinării evoluției educației pentru profesiile de jurnalism și de comunicare conexe, precum relațiile publice și publicitatea. Demonstrează cum educația în jurnalism și comunicare s-a adaptat la forțe din interiorul universității, cât și la forțe din exteriorul ei. Se acordă o atenție deosebită impactului piețelor forței de muncă de care educația în jurnalism și comunicare e legată. Analiza ilustrează, în manieră spectaculoasă, cât de mult depind angajatorii de educația în jurnalism și comunicare, cum s-au schimbat instituțiile de învățământ pentru a se adapta studentelor și studenților minoritari și în ce mod a reacționat piața forței de muncă la absolvenții generați. În parte relatare istorică, în parte analiză sociologică, această carte va transforma înțelegerea cititorului asupra educației în jurnalism, relații publice, publicitate și profesiile corespondente. Ea oferă, de asemenea, perspective cu privire la ce rezervă viitorul educației în aceste domenii.
Proiect editorial susținut de Banca Transilvania.
Concept grafic: Ciprian Butnaru.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota