Vasile Sebastian Dâncu (25.11.1961, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud) este sociolog, prof. univ. dr. la Universitatea din București. A fost viceprim-ministru, Ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Guvernul României (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017); fondator al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, Institut pe care l-a condus în calitate de Preşedinte în perioada 2009-2015; senator PSD Cluj, Parlamentul României, membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă (2004-2008); observator și deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (2005-2007) și Ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul României (2000-2003).
A publicat volumele: „Audienţa radio în România”, 1998; „Societatea civilă şi administraţia locală”, 1999; „Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar”, eseu sociologic, 1999; „Comunicarea în managementul instituţional”, 1999; „Ţara telespectatorilor fericiţi. Contraideologii”, eseuri, 2000; „Politica inutilă”, eseuri, 2007; „Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar”, reeditare, eseu sociologic, 2009; „Ţara telespectatorilor fericiţi. Contraideologii”, reeditare, eseuri, 2010; „Patrie de unică folosinţă. Eseuri de critică sociologică”, 2010; „Mitologii, fantasme şi idolatrie (meditaţii şi flashmob-uri)”, eseuri, 2011; „Poveştile, viaţa şi moartea (50 de texte pentru 50 de ani)”, eseuri, 2013; „O Românie interioară”, eseuri, 2013; „Triburile. O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la Generaţia Facebook”, eseuri, 2015. Este coautor al volumelor „Cartea blogurilor politice”, 2010; „Protecting Minorities in the Future Europe – Between Political Interest and International Law”, 2002; „Sociologie”, 1996; „Methodology for Developing a Local Policy for Poverty Alleviation”, International Training Center ONU, 1999 și a tradus volumul Claude Javeau – „Conversaţie Durkheim-Weber asupra libertăţii şi determinismului. Un dialog Filosofic”, 1993.
A colaborat la periodicele: „Studia”, „Transilvania Review”, „Tribuna”, „Dilema Veche”, „22”, „Cultura”, „Steaua” etc. În 2012 a fondat săptămânalul regional Transilvania Reporter, iar în 2013 revista de cultură și gândire strategică SINTEZA.
Din anul 2014, este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A primit următoarele premii și distincții: Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (2015); Crucea de Merit în rang de cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania din partea Preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck (2015); Emblema de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne (2014); Insigna de Aur – cea mai înaltă distincție a Forumului Democrat al Germanilor din România (2005); Ordinul Steaua României în grad de Cavaler acordat de Președinția României (2002).
