Dâmbovița apa dulce

— Dragii mei, când eram copil, îmi plăcea atât de mult laptele, că n-aveam altă dorinţă pentru viitor decât să-mi stea în permanenţă la dispoziţie, un boloboc cu lapte fiert şi o harabà cu jimblă... Mai târziu, când am prins plăcere pentru fete, nu visam altceva decât un harem – cel puţin ca al lui Solomon, cu femei din toate neamurile, de toate culorile şi din toate părţile globului... Iar după ce m-am îndrăgostit de carte, idealul meu cel mare era să posed o bibliotecă bogată. În cazul cel mai rău, să fiu directorul unei mari biblioteci publice, şi chiar funcţionar de rând la o astfel de bibliotecă, numai să am fericirea de a fi veşnic printre cărţi de tot felul.
Nu mi s-a împlinit niciunul din idealurile copilăriei şi ale tinereţii mele. Până să intru în şcoala normală, n-am mâncat decât lapte de capră şi nici din acesta pe săturate, iar în şcoala normală am dus-o mai mult cu ceai. Abia după ce m-am însurat, mi-am cumpărat o vacă, dar mai mult pentru unt şi pentru smântână căci laptele nu-mi mai plăcea...
— Şi cu... haremul cum a rămas? – ispiti Irimia pe dascăl clipind batjocoritor din ochi...