"Nu încetăm să explorăm, și ultimul loc va fi cel din care am plecat; vom fi veșnic recunoscători." T.S. Eliot
Explorând spațiul comunismului românesc, cu acuitate a percepției și relatării, Traian Dobrinescu reface o întreagă epocă, în articulațiile ei intime, revelându-i fețele văzute și nevăzute, chipul monstruos și măștile aberante… Imersiunea în infrarealitatea comunismului, developarea momentelor revoluției de la 1989, postcomunismul „cu față umană“, triumful structurilor criptocomuniste, retranșările și striațiile nesigure ale unei memorii traumatizate sunt reperele care definesc arhitectura narațiunii lui Traian Dobrinescu.
IULIAN BOLDEA
(„România literară“, 2014, note la prima ediție)
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota