Copilărie berlineză la 1900

Walter Benjamin- filozof, critic literar, scriitor şi traducător german - se naşte la Berlin în 1892, într-o familie evreiască asimilată, aparţinând marii burghezii. Începând din 1912 urmează studii de filozofie, încheiate cu un doctorat. Are legături cu Institutul de Cercetări Sociale de la Frankfurt (Şcoala de la Frankfurt, fondată în 1923). În 1926 Universitatea din Frankfurt îi respinge teza de docenţă despre drama barocă germană – considerând-o neortodoxă –, ceea ce înseamnă pentru autor sfârşitul oricărei cariere academice. Între 1925 şi 1933 îşi câştigă existenţa din colaborări în presa germană a vremii; scrie şi publică o parte din opera sa şi frecventează intelectuali de stânga. În 1933, când vin la putere naţional-socialiştii, fuge la Paris. În 1937 i se ia cetăţenia germană şi e închis câteva luni de autorităţile franceze într-un lagăr. Odată cu apropierea trupelor germane de capitala Franţei, plănuieşte să se îmbarce, la Lisabona, pentru Statele Unite. Neprimind la timp toate hârtiile necesare pentru a traversa Spania, hotărăşte să treacă ilegal Pirineii. Boala de inimă îi face dificilă călătoria în munţi, împreună cu un întreg grup de refugiaţi evrei. Se pare că grupul a fost interceptat la graniţă de poliţia spaniolă. Cuprins de disperare, Benjamin se sinucide în localitatea Portbou de pe Costa Brava (1940).

Scrieri importante: Zur Kritik der Gewalt, 1921 („Critica violenţei", în W. Benjamin/J. Derrida, Despre violenţă, trad. de G. State şi B. Ghiu, Ed. Idea, Cluj, 2004); Goethes Wahlverwandtschaften, 1924/1925 (Afinităţile elective de Goethe, în W. Benjamin, Iluminări, trad. de C. Pleşu, Ed. Idea, Cluj, 2002); Ursprung des deutschen Trauerspiels, 1928; Einbahnstraße, 1928; Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages, 1934; Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit, 1936 („Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, ed. cit.); Über einige Motive bei Baudelaire, 1939 („Despre unele motive literare la Baudelaire", în Iluminări, ed. cit.); Über den Begriff der Geschichte, 1942 („Despre conceptul de istorie", în Iluminări, ed. cit.); Berliner Kindheit um neunzehnhundert, 1950; Moskauer Tagebuch, 1980 (Jurnalul moscovit, Ed. Idea, Cluj, 2008); Das Passagen-Werk, 1982.