Operele literar-filosofice ale lui Walter Benjamin (1892-1940) se numără printre cele mai discret influente lucrări din epoca postbelică, deși abia după moartea sa și-a dobândit, în afara Germaniei natale, acea faimă și valoare pe care puțini i le-au recunoscut în timpul vieții. În prezent, se consideră că a avut una dintre cele mai pătrunzătoare și mai originale minți ale culturii central-europene decimate de naziști.
Iluminări conține două dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale, Opera de artă în epoca reproducerii mecanice și „Afinități elective de Goethe", precum și eseuri despre arta traducerii, Friedrich Holderlin, arta povestirii, Baudelaire, Proust sau Karl Kraus, oferind cea mai bună ocazie de a explora gândirea originală a lui Walter Benjamin.
Introducerea pe care o semnează Hannah Arendt dezvăluie felul în care viața și opera lui Benjamin reflectă realitatea timpului său, demonstrând totodată că deține acea rară capacitate de a gândi poetic, fără a fi însă nici poet, nici filosof.
„Ceea ce ghidează gândirea poetică a lui Benjamin este convingerea că, deși ceea ce este viu este supus distrugerii timpului, procesul de descompunere este în același timp un proces de cristalizare, ca în adâncul mării, unde se scufundă și se dizolvă ceea ce a fost viu cândva, unele lucruri supraviețuiesc în noi forme cristalizate ce rămân imune în fața stihiilor, așteptându-l doar pe culegătorul de perle ce se va scufunda într-o bună zi la ele și le va aduce în lumea celor vii — sub forma unor «fragmente de gânduri», ceva «prețios și straniu», poate chiar ca niște Urphanomene eterne."
Hannah Arendt
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota