1. Anna Karenina/ Demonii/ În căutarea timpului pierdut/ Omul fără însușiri/ Ulise/ Zgomotul și furia Fiecare dintre aceste titluri poate fi încoronat drept cel mai "desăvârşit între desăvârşite" romane scrise vreodată. Autorii lor pe lângă un maldăr de talent şi unul de voinţă, au avut înţelepciunea să-şi aşeze tâmplele în palme şi într-o seară de iarnă să-şi adreseze lor înşişi cinstita într...

Inclus pe bună dreptate în top trei cărţi scrise vreodată, Omul fără însuşiri e o un roman de tipul „totul sau nimic“ şi asta din două motive. Primul: n-o să găsiti pe parcursul celor opt sute de pagini nici un cuvânt de genul „desedimentare“, deşi autorul foloseşte aproape toate cuvintele din vocabular pentru încropirea romanului şi al doilea: Musil se grăbeşte. Nu e vorba, totuşi, de graba ce ca...

Romanul grafic, Stigmata (editura Art), de Lorenzo Mattotti şi Claudio Piersanti, aduce în prim plan povestea unui om pierdut, a unui viciat, a unui om căzut în patima băuturii, a desfrâului, a nelegiuirii, căruia îi apar în palme rănile piroanelor care i-au fost bătute odinioară în mâini lui Iisus. Acest fapt îl face să pară un sfânt în faţa celorlalţi şi purtător de puteri miraculoase. Deşi aces...

Romanul e prezentat din perspectiva a două personaje extrem de asemănătoare: o portăreasă foarte inteligentă, obsedată de Anna Karenina, dar care se ascunde foarte bine în spatele aparenței de simplă portăreasă, și o fetiță de 12 ani, mai deșteaptă decât cei mai mulți dintre oamenii pe care îi cunoaște și care nu se jenează să arate asta. Preocuparea acestora pentru filosofie și literatură, dar și...

Sâmbătă e un roman care, aşa cum poate vă aşteptaţi, se întâmplă într-o singură zi. Revendicându-se, astfel, de la Ulise, romanul prezintă întâmplările zilei de 15 februarie 2003, deci protestele împotriva invaziei Iraqului, din perspectiva unui neurochirurg, Henry Perowne. Tocmai din această cauză, romanul abundă nu doar în terminologie medicală, foarte rar deranjantă pentru cititor, dar inclusiv...

Umbrit de succesul romanului soţului său, Jonathan Safran Foer, Totul este iluminat, Istoria iubirii propune cititorilor, încă din titlu, un joc. Contrar celor mai multor aşteptări, Istoria iubirii nu e istoria iubirii. Cel puţin, nu aşa cum am fi tentaţi, în primă fază, să credem. E povestea unei cărţi care poartă acest titlu, a destinelor pe care le întâlneşte şi a influenţei pe care, în cele di...

Este adevărat că nu este un atlas incredibil de detaliat, în aceeași măsură în care este adevărat că este un atlas pentru copii. Sărac în informații, compensează înzecit prin calitatea imaginilor. Layerele transparente mi-au ajutat imaginația mai mult ca orice altă reprezentație să fac legătura între sisteme, să-mi dau seama cum se îmbină în straturi, de exemplu, scheletul și muschii și sistemul l...

S-a tot zis despre bătrânul continent că a obosit și că, plin de remușcare, s-a retras de pe scena marilor evenimente odată cu cele două războaie mondiale. Europa este acum o umbră a vechii imagini, fiind mult prea ocupată cu ura de sine pentru a mai interveni cumva pe scena politică. Noua obsesie pare a fi penitența. Suntem vinovați! Am creat atâtea atrocități – Inchiziția, cruciadele, sclavismul...

Pentru toţi cei care s-au săturat de romanele româneşti despre perioada comunistă: Matei Brunul nu e doar ceea ce credeţi. Înainte de a fi un roman despre ororile totalitarismului, e unul despre mecanisme de adaptare, iar asta reuşeşte să-l diferenţieze. Simbolic în interiorul romanului e, pe de-o parte, faptul că protagonistul e actor la teatru de păpuşi, iar, mai apoi, că îşi pierde memoria. Ast...