Volumul nostru colectiv poartă, fără echivoc, un omagiu cărții Citindu‑l pe Marx, semnată de Louis Althusser și publicată în 1970 la Editura Politică, în colecția „Idei Contemporane”. Tradusă în limba română de Adina Apostu, Pavel Apostu și Maria Alexe, această ediție reunea texte din Pour Marx, Lire „Le Capital” (1967) și „Lénine et la philosophie” (1969), generând interes critic și alimentând dezbateri în anii 1971, 1975 și 1984.
Prefața lui Ion Aluaș a orientat tonul acestor discuții, distingând între contribuțiile althusseriene „fertile” și cele care pot fi contestate. Aluaș remarca deschiderea lui Althusser către alte domenii ale cunoașterii, dincolo de economie politică, sociologie sau istorie, precum „epistemologia istorică, lingvistica structurală sau psihanaliza”. Aceeași extindere a orizontului este evidențiată și de Marcel Petrișor într‑un articol din Steaua, unde subliniază că materialismul dialectic presupune o devenire istorică strâns legată de descoperirile științifice ale epocii: „Doctrină, subliniind așadar necesitatea actualizărilor cu o impetuoasă acuitate, marxismul ține să fie întotdeauna în pas cu vremea.” De ce rămâne acest spirit althusserian relevant pentru noi? Pentru că ne revendicăm de la ideea esențială că „tăietura epistemologică” introdusă de Marx trebuie mereu repusă în discuție, în funcție de condițiile economice, sociale și istorice aflate în continuă schimbare, tocmai pentru a evita rigiditatea dogmatică.
Textele din acest volum răspund nevoii de actualizare și diversificare teoretică: de la complexele cibernetice ale circulației la comentariul politic, de la științele educației la studiile postcoloniale și nu numai. Rezultatul este un tip de lectură „simptomatică” (sau „simptomală”, cum se spunea în anii ’70), fidelă principiului formulat de Althusser: „Marx nu trebuie citit nemijlocit, ci simptomatic.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota