„Mihaela Şerban argumentează convingător că legalitatea comunistă în Europa Centrală şi de Est, în perioada socialistă, ar trebui înţeleasă în egală măsură ca instrument de represiune al statului şi ca spaţiu pentru continuitate, acomodare şi subversiune. Acest argument este susţinut de multiple surse istorice şi de arhivă, precum şi de interviuri referitoare la naţionalizarea şi exproprierea locuinţelor din regiunea Banat, între 1945 şi 1965. Subliniind continuităţile semnificative dintre tradiţia dreptului civil interbelic şi dreptul socialist, autoarea depăşeşte cu mult limitele unui studiu de caz specific. Monografia are implicaţii mai largi pentru relaţiile complexe dintre orice sistem juridic şi subiecţii săi, într-o societate nedemocratică.” (Monica Ciobanu, State University of New York at Plattsburgh)
„Mihaela Şerban oferă o perspectivă nuanţată asupra multiplelor moduri în care continuitatea şi schimbarea juridică au afectat exproprierea locuinţelor în primii ani ai regimului comunist din România. Cu ajutorul unor documente de arhivă recent descoperite, ea arată că, în perioada 1945-1965, dreptul a fost mai mult decât un instrument de violenţă şi represiune folosit orbeşte de un regim dictatorial pentru a produce schimbări sociale şi a desfiinţa hegemonia precomunistă a proprietăţii private. Atent documentată şi elegant scrisă, demonstrând o înţelegere profundă a realităţilor româneşti, această carte este o lectură necesară pentru toţi cei interesaţi să afle mai multe despre regimul proprietăţii, despre cultura juridică şi despre interacţiunea dintre putere şi drept într-o ţară puţin studiată a fostului bloc comunist.” (Lavinia Stan, St. Francis Xavier University, Canada)
„Mihaela Şerban spune o poveste neaşteptată şi anterior necunoscută despre rezistenţa românilor obişnuiţi faţă de naţionalizarea locuinţelor lor, în anii 1950. Ea îşi împleteşte cercetarea meticuloasă de arhivă într-o naraţiune captivantă şi convingătoare din punct de vedere teoretic despre suişurile şi coborâşurile campaniei de remodelare a conştiinţei juridice după chipul marxism-leninismului. Nenumăratele contestaţii prin care românii căutau să-şi restabilească drepturile demonstrează nu doar că dreptul a contat, ci şi că şi-au păstrat credinţa în proprietatea privată.” (Kathryn Hendley, University of Wisconsin)
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota