Un bildungsroman contemporan despre fragilitatea copiilor în fața iresponsabilității și a alienării familiei, precum și în fața abuzurilor săvârșite de adulți
Bean Holladay are doisprezece ani, iar sora ei Liz, cincisprezece atunci când mama lor, o artistă ratată, în căutarea identității de sine, pleacă de acasă. Speriate că vor ajunge la orfelinat, cele două surori decid să plece în Virginia la fratele mamei, unchiul Tinsley, un om bun, dar strâmtorat, după ce pierde fabrica de bumbac moștenită. Ca să aibă bani de buzunar, surorile decid să se angajeze, iar singurul care le face o ofertă este îngrozitorul Jerry Maddox, maistru la fabrica de bumbac, un om abuziv și obsedat de putere, care o agresează fizic pe Liz. Curajul celor două surori de a-l înfrunta pe Maddox aducând cazul în fața justiției este de admirat, mai ales când instinctul societății este să transforme victima în vinovat, scoțând astfel viața celor două tinere de pe făgașul ei normal.
De ce să cumperi cartea
- autoarea bestsellerului Castelul de sticlă
- o carte ce pune în discuție probleme actuale și reale, cu care adolescenții se pot confrunta oricând
- o poveste scrisă cu virtuozitate
Pasaje din carte
- „Poate se pusese capăt sclaviei acum o sută de ani, au răspuns copiii de culoare, dar până de curând, nu aveau voie să mănânce la Restaurantul Bulldog şi chiar şi acum se uita lumea urât la ei când intrau acolo.”
- „Spălam vasele în bucătărie, când am auzit bătând la uşă. Am dat fuga să văd cine e şi am aprins lumina de pe verandă. Când am deschis uşa, am văzut un bărbat necunoscut în prag, ţinând-o pe Liz de după umeri. Liz plângea. Avea ochii umflaţi şi roşii, avea vânătăi pe obraz şi pe bărbie şi fusta sfâşiată.”
- „— Tinsley, a zis el, aici Bill Corbin.
I-a explicat că eu şi Liz eram în biroul lui şi voiam să depunem plângere împotriva lui Jerry Maddox pentru presupusa tentativă de viol de noaptea trecută. S-a oprit să asculte, apoi a clătinat din cap.”
- „Ne-a spus că poliţiştii au venit la ei acasă şi l-au arestat pe soţul ei, l-au dus la închisoare, i-au luat amprentele şi l-au aruncat într-o celulă. Avocatul aranja procedurile pentru cauţiune chiar în acest moment, şi Jerry avea să fie eliberat până la sfârşitul zilei.”
- „Liz a hotărât să nu meargă nici a doua zi la şcoală. De fapt, a zis că nu voia să iasă din casă până nu-i dispăreau vânătăile de pe faţă. Era vineri, a doua zi după articolul din ziar, iar pe coridoarele de la şcoală situaţia se înrăutăţise. Copiii se strecurau pe la spatele meu, îmi aruncau în cap cocoloaşe de hârtie şi-mi puneau piedică.”
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota