Lucrarea Protecția penală în exercitarea profesiilor liberale din domeniul juridic urmărește să identifice și să analizeze aceste profesii prin intermediul mijloacelor de drept penal. Profesia liberală reprezintă o noțiune generală ce desemnează o varietate de activități prestate de către persoane care au dobândit o anumită calitate prin studii și care beneficiază de autonomie în desfășurarea activității profesionale.
Profesiile liberale din domeniul juridic analizate în cuprinsul lucrării sunt reprezentate de profesia de notar, de executor judecătoresc, practician în insolvență, avocat și mediator. Am ales această ordine a prezentării având în vedere unul dintre criteriile de comparație identificat în doctrină, relevant și din perspectiva normelor cu rol de protecție – criteriu ce vizează gradul de autoreglementare și autonomie profesională față de stat și presupune împărțirea profesiilor liberale în profesii liberale relative și profesii liberale absolute. Clasificarea aceasta poate fi aplicată inclusiv în materie penală, determinând un statut juridic diferit pentru liber-profesioniștii din domeniu, din perspectiva calităților pe care aceștia le pot avea în înțelesul legii penale, precum funcționari publici sau categoria de persoane reglementată de art. 308 alin. (1) C. pen.
Aspectele referitoare la principiile comune de organizare și funcționare, precum și la calitatea liber-profesionistului din domeniul juridic în sfera dreptului penal au fost analizate pe parcursul primelor două capitole ale lucrării. Următoarele două capitole presupun o analiză din punct de vedere istoric a modului în care normele identificate cu rol de protecție în materie penală au suferit modificări de-a lungul timpului, respectiv a interpretării oferite acestor norme în jurisprudența Curții Constituționale a României – aspecte esențiale pentru buna înțelegere a cadrului legal actual. În cel de-al patrulea capitol sunt analizate efectiv norme din sfera dreptului penal cu rol de protecție. Acestea au fost analizate pe trei paliere – modalități de protecție penală a profesiei juridice liberale însăși, ocrotirea secretului profesional, respectiv forme de asigurare a libertății în exercitarea profesiei – cu referire la doctrină și la practica judiciară aferentă. Deși au fost identificate aceste trei domenii de acțiune comune, pe parcursul lucrării se poate observa că sfera de cuprindere a legii penale este diferită pentru fiecare dintre cele cinci profesii juridice liberale asupra cărora ne-am îndreptat atenția. În fine, în cel din urmă capitol am făcut referire la cadrul normativ al unor alte state pentru a evidenția care sunt aspectele comune, care sunt interpretările dispozițiilor legale asemănătoare și ce modificări legislative ar fi compatibile cu legislația națională.
Tema este caracterizată de noutate, mai ales prin prisma modalității de analiză propuse. De obicei, în materia dreptului penal (și a materiilor conexe) sunt identificate modalitățile de tragere la răspundere penală a persoanelor pentru săvârșirea unor infracțiuni. Prin lucrarea de față dorim să ne concentrăm atenția, dimpotrivă, pe mijloacele de ocrotire a profesiei liberale și a profesionistului care își desfășoară activitatea în acest domeniu. Deși nu acesta este principalul scop urmărit de legiuitorul penal, totuși, prin unele norme de incriminare se urmărește și se asigură un grad sporit de protecție cu privire la autonomia și exclusivitatea profesională, la independența și libertatea în exercitarea profesiei, la secretul profesional – principii de bază, specifice tuturor celor cinci profesii analizate, în ciuda faptului că interpretarea acestora diferă în funcție de specificul fiecăreia. Deși referirile pe care le-am realizat de-a lungul lucrării sunt intercalate – între mijloace de drept penal și dispoziții din normele speciale ale profesiei – acestea sunt conectate prin tema comună pe care o abordează.
Se poate observa așadar faptul că legiuitorul penal a adoptat unele norme cu rol de protecție penală a profesiilor liberale din domeniul juridic, a secretului profesional și a persoanelor ce exercită aceste profesii. Unele dintre acestea au caracter generic (precum infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 348 C. pen.), altele au caracter specific anumitor profesii (precum normele din Legea nr. 51/1995 sau din Legea nr. 85/2014). Deși, prin intermediul celor din urmă s-a dorit, probabil, reglementarea unui grad superior de protecție, putem observa că acestea au formulări deficitare și nici nu erau necesare odată ce au fost reglementate drept cauze justificative generale pentru exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligații prevăzute de lege.
Lucrarea Protecția penală în exercitarea profesiilor liberale din domeniul juridic prezintă așadar interes pentru liber-profesioniștii din acest domeniu, pentru doctrina de drept penal și practica judiciară în domeniu, urmărind să identifice care sunt formele de ocrotire reglementate de lege, dar și care sunt limitările actualului cadru legal.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota