O poveste de dragoste, o căutare, o odă închinată cărților și bibliotecilor care le găzduiesc și o parabolă a timpurilor noastre stranii!
Orașul și zidurile sale incerte are drept punct de pornire povestirea omonimă publicată în revista literară Bungakukai, aceeași care a stat și la baza romanului La capătul lumii și în țara aspră a minunilor. Această povestire, acum rescrisă, devine primul capitolul al romanului. Protagoniștii sunt doi adolescenți, naratorul nenumit, în vârstă de 17 ani, și o fată, care apare în carte doar cu pronumele cu care i se adresează naratorul, „tu”. Cei doi frecventează licee diferite, dar soarta îi aduce împreună cu ocazia unui concurs de eseuri. Ea îi explică faptul că adevăratul ei sine trăiește într-un oraș împrejmuit de ziduri înalte. Dincolo de ziduri, există o pădure imensă de meri, dar singura poartă spre lumea exterioară este păzită de un uriaș, iar locuitorii nu pot trece de acesta. Doar turme de animale cu corn în frunte și blană aurie pot călători în afara orașului. Oamenii din oraș nu au umbre. Fata lucrează la bibliotecă, colecționând vise vechi, și singurul mod în care naratorul poate să-i găsească adevăratul sine este să pătrundă în oraș și să devină cititor de vise. Dar unde se află acest oraș misterios, și cum poate intra în acesta? Pentru a deveni la rândul său locuitor, naratorului trebuie să i se îndepărteze umbra, care are o semnificație importantă în poveste. Numai că, într-o bună zi, fata dispare brusc din lumea reală, chiar sub ochii naratorului. Va putea oare acesta să-i găsească propriul sine până în final?
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota