„Lysistrata, dragostea mea a lui Matei Vişniec te face uneori să râzi în hohote, alteori să râzi amar, uneori să râzi ca şi cum ne e râsul tău, alteori doar să surâzi. Urci, etaj cu etaj, pe structura aceasta comică, iar acolo, în vârf, privind spre abisul şi spre întrebările de dedesubt, te cuprinde neliniştea. Hohotele anterioare de râs par acum ecouri-rafală de mitralieră.
În mod cert, vorbim despre o piesă de cursă lungă, cu un teribil potenţial scenic, cu partituri generoase pentru actori, cu „noduri” ce abia aşteaptă să fie preluate şi prelucrate de un regizor ludic şi curajos, cu o axă de toată frumuseţea între Antichitatea lui Aristofan şi Prezentul lui Vişniec şi, mai ales, cu un profil apăsat de operă vie, actuală şi necesară.”
Călin CIOBOTARI
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota