„Există însă È™i o altă posibilitate de a face față sarcinii aparent imposibile de a scrie o introducere ce adoptă ea însăși o poziÈ›ionare filosofică. În loc de a presupune un anumit concept de filosofie ca fiind dat – È™i de a influenÈ›a astfel în avans È™i într‑un mod restrictiv reprezentările despre filosofie ale cititorului –, introducerea de față vizează trei moduri de realizare ce caracterizează întreaga tradiÈ›ie filosofică. Atât de fundamentale sunt aceste moduri de realizare, încât ca puncte de pornire ele pot părea chiar banale la prima vedere. Ele nu par să È›ină cu adevărat de filosofie, cât mai degrabă de acele presupoziÈ›ii de la sine înÈ›elese È™i cu care cineva trebuie să fie deja echipat atunci când studiază filosofia. Introducerea de față va încerca să zgândăre în modul filosofic cel mai bun cu putință această concepÈ›ie a presupoziÈ›iilor de la sine înÈ›elese. Ea face acest lucru în măsura în care priveÈ™te aceste presupoziÈ›ii ca pe o problemă filosofică, oferind în acest fel un exemplu de ce poate realmente însemna să privim ceva anume ca pe o problemă filosofică.”
Lectura filosofică
Primul mod de realizare este lectura. Ea este tema primei părÈ›i a introducerii de față È™i în acelaÈ™i timp condiÈ›ia sine qua non a gândirii filosofice. TradiÈ›ia filosofică este în mare măsură dedicată citirii È™i recitirii filosofilor mai vechi, asimilării È™i criticării argumentelor È™i figurilor de gândire deja existente. Aproape fiecare filosof citeÈ™te alÈ›i filosofi È™i dobândeÈ™te o poziÈ›ionare proprie din confruntarea cu aceÈ™tia. Atât cât se poate desprinde din textele însele, se constată că formarea filosofică, intervalele de atenÈ›ie È™i anvergura lecturilor, precum È™i diversitatea È™i simpla cantitate a textelor citite depășesc cu mult obiÈ™nuinÈ›ele de lectură de astăzi…
Conversația filosofică
Al doilea mod de realizare al tradiÈ›iei filosofice îl constituie discuÈ›ia. Chiar dacă în prezent este efectuată mai cu seamă la congrese academice cu grad ridicat de specializare È™i la târguri de wellness cu profil de popularizare a È™tiinÈ›ei, ea s‑a manifestat în ultimii 2500 de ani sub diverse forme. Astfel, chiar înainte de decizia lui Platon de a oferi iniÈ›ieri în filosofie sub forma dialogului, exista la Atena o dezbatere publică intensă ce se baza atât pe texte, cât È™i pe cuvântări publice. ConversaÈ›iile lui Socrate din piaÈ›a publică au devenit un simbol al acelei filosofii în care tratatele È™i alte tipuri de opere au fost multă vreme doar baza acestei vii dezbateri.
Scrisul filosofic
Modul de realizare al filosofiei abordat în a treia parte a acestei introduceri – scrisul de texte filosofice – constituie presupoziÈ›ia pentru prima parte. Astăzi, criteriul este dat în multe locuri de prezentarea de rezultate în conformitate cu standardele cercetării È™tiinÈ›ifice (din È™tiinÈ›ele naturii, mai precis). Dar o cultură filosofică a scrisului ce vrea să restrângă un text la schema mecanică de tip „teză – argumentaÈ›ie – rezultat” nu doar că îÈ™i este sieÈ™i propria pieire, ci reprezintă È™i sfârÈ™itul tradiÈ›iei filosofice.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota